Mihnea Costoiu: Nu există riscuri pentru sănătatea publică pe litoralul românesc

Mihnea Costoiu a precizat că a cerut să fie realizat un raport cu privire la situaţia apelor marine din România, precum şi efectuarea de verificări cu privire la existenţa unor riscuri similare în zona litoralului Mării Negre, după ce autorităţile de resort din Bulgaria au semnalat un posibil risc cu privire la sănătatea persoanelor aflate pe litoral.

"Pentru moment, datele ştiinţifice cuprinse în analizele periodice arată că nu există niciun risc pentru sănătatea publică a turiştilor aflaţi pe litoral. Cu toate acestea, vom efectua verificări suplimentare, ale căror concluzii vor fi comunicate publicului în cel mai scurt timp", a spus ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică.

Calitatea apelor de îmbăiere din România se află permanent în atenţia autorităţilor, fiind obiectul unor analize bilunare efectuate de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină, în colaborare cu Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică Constanţa şi Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral.

Cele mai recente rapoarte nu indică existenţa vreunui pericol public sau a unei contaminări a litoralului românesc, a precizat Costoiu.

Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică din Constanţa au anunţat, vineri, că probele recoltate până în prezent din apele Mării Negre, pe teritoriul litoralului românesc, sunt în conformitate cu legislatia în vigoare, iar calitatea apei este "excelentă".

"DSP Constanţa a început monitorizarea calităţii apei de îmbăiere în acest sezon pe litoral din data de 15 mai. Până în prezent, toate probele recoltate s-au încadrat în valoarea de referinţă a standardului, în conformitate cu legislaţia europeană şi românească în vigoare", au arătat reprezentanţii DSP Constanţa, într-un comunicat de presă.

Conform ultimului raport întocmit de specialiştii DSP Constanţa pentru perioada 23 - 27 iunie, calitatea apei de mare în zona Mangalia, care cuprinde staţiunile Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai şi Vama Veche, este "excelentă".

Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică mai spun că, în urma unei solicitări a Ministerului Sănătăţii făcute ca urmare a alertei privind posibila contaminare a apei mării cu virusul hepatic A în zona litoralului bulgăresc, a fost suplimentată recoltarea de probe de apă de mare în zona limitrofă frontierei cu Bulgaria. Astfel, o echipă de inspectori sanitari a mers pentru a recolta probe din ape mării în zonele Vama Veche, 2 Mai, Mangalia şi Saturn, rezultatele urmând să fie prezentate după analizarea acestora.

De asemenea, conform sursei citate, din datele înregistrate la Serviciul de internări al Spitalului de Boli Infecţioase Constanţa, în ultimile cinci zile nu s-au înregistrat cazuri de suspiciune de hepatită de tip A la turişti sau localnici din zona litoralului românesc.

Într-un comunicat de presă transmis vineri dimineaţă, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informa cetăţenii români care intenţionează să călătorească în Bulgaria sau care se află deja pe litoralul bulgăresc al Mării Negre că, potrivit informaţiilor publicate de specialiştii bulgari în hepatologie, în urma inundaţiilor provocate de ploile puternice care au afectat Portul Varna şi unele staţiuni bulgăreşti la Marea Neagră există riscul ridicat ca apa mării să fie infectată cu virusul hepatic A.

"Inspecţia Regională de Sănătate Varna a comunicat, la 3 iulie 2014, că, urmare a unor analize ale apei de mare din zona «Plaja ofiţerilor- Varna», s-a constatat un rezultat nefavorabil al indicatorilor de analiză microbiologică «Escherichia coli» şi «enterococi intestinali». Specialiştii recomandă turiştilor să nu consume midii crude, să utilizeze duşul după băile în mare, să respecte cu stricteţe regulile igienico-sanitare şi, pentru siguranţă, cei care îşi petrec vacanţa pe litoralul bulgăresc în acest an să se vaccineze împotriva hepatitei A", au precizat reprezentanţii MAE.

Ministerul bulgar al Sănătăţii a anunţat că, până în prezent, doar la efectuarea analizei probelor de apă marină dintr-o zonă de îmbăiere - Plaja Ofiţerească din oraşul Varna - s-a constatat depăşirea normelor admisibile, probele din zonele învecinate neindicând abateri de la cerinţele obligatorii.

Sursa citată a precizat că în această zonă de îmbăiere s-au constatat probleme legate de calitatea apei pentru îmbăiere şi cu alte prilejuri, în anii anteriori, cauza principală fiind constituită de "intrarea în cartierul din zona de îmbăiere a aşa numitului Kanal Şokarov, care adună apele pluviale dintr-o anumită parte a oraşului Varna şi zonelor de vile din jurul oraşului, foarte probabil şi din cauza racordării ilegale a unor canalizări care conţin reziduuri organice". Problema a fost ridicată în mai multe rânduri în atenţia instituţiilor la nivel regional şi municipal din oraşul Varna, de care depinde rezolvarea acestei probleme.

Managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Matei Balş" din Capitală, prof. dr. Adrian Streinu Cercel, a declarat pentru MEDIAFAX că virusul hepatitic A se distruge în apa cu salinitare ridicată.

"Dar virusul nu pluteşte singur, pentru că dacă ar fi singur s-ar distruge. El este închistat în dejecţii umane, de aceea distrugerea este mai dificilă", a explicat Adrian Streinu Cercel.

Cele mai sigure măsuri pentru prevenirea hepatitei A sunt respectarea normelor elementare de igienă personală şi alimentară - spălarea mâinilor cu apă şi săpun, a legumelor şi a fructelor, evitarea consumului de apă din surse neautorizate - şi vaccinarea, a mai spus Streinu Cercel.

Cea mai bună metodă de apărare împotriva hepatitei A este vaccinarea. Peste 99% dintre persoanele vaccinate dezvoltă imunitate împotriva acestui virus hepatic.

Hepatita A este o boală infecţioasă a ficatului cauzată de un virus transmis prin ingerarea de alimente şi apă contaminate, care, spre deosebire de viruşii hepatici B şi C, nu provoacă o infecţie cronică a ficatului.

Virusul hepatic A are o perioada de incubaţie între 15 şi 45 de zile. Simptomele iniţiale ale bolii sunt oboseală, stare de slăbiciune, anorexie, greaţă, vărsături, dureri abdominale şi, uneori, febră urmată de dureri de cap, erupţii cutanate şi diaree. După una-două săptămâni de la debutul bolii, poate apărea şi icterul.

Potrivit specialiştilor, nu există tratament specific pentru hepatita A. Sunt recomandate, totuşi, odihna, consumul mare de lichide şi evitarea alcoolului.

Citeşte şi: AVERTISMENT pentru turiştii români: Există risc ridicat ca apa mării să fie infectată cu virusul hepatic A, pe litoralul bulgăresc. RECOMANDAREA Ministerului Sănătăţii

Citeşte şi: Măsuri pentru prevenirea hepatitei A. SFATURILE specialiştilor