Ministerul Mediului: Exploatarea micilor proprietăţi de pădure fără amenajament va obliga la paza lor

Posibilitatea recoltării a maxim 3 metri cubi de lemn pe hectar pe an din micile proprietăţi de pădure, fără ca acestea să aibă amenajament silvic, îi va obliga pe proprietari să asigure administrarea şi paza acestor păduri, conform proiectului de Cod silvic, susţine Ministerul Mediului.

15583 afișări
Imaginea articolului Ministerul Mediului: Exploatarea micilor proprietăţi de pădure fără amenajament va obliga la paza lor

Ministerul Mediului: Exploatarea micilor proprietăţi de pădure fără amenajament va obliga la paza lor (Imagine: Publimedia/Shutterstock)

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) susţine, într-un comunicat, că articolul 20 al proiectului de Cod silvic, criticat luni de PNL, care a cerut eliminarea acestuia, este "unul dintre principalele instrumente de combatere a tăierilor ilegale".

Articolul respectiv din proiectul de Cod silvic prevede că "întocmirea de amenajamente silvice este obligatorie pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10 ha", ceea ce înseamnă că, spre deosebire de ceea ce prevăd reglementările actuale, amenajamentul, obligatoriu pentru orice pădure, nu mai este obligatoriu pentru pădurile mai mici de 10 hectare.

Tot la articolul 20 se mai aduce o completare, ce prevede că "proprietarul care are încheiat contract de administrare sau de servicii silvice pe o perioadă de minimum 10 ani pentru fondul forestier al unei proprietăţi cu suprafaţa de maximum 10 ha poate recolta un volum de maximum 3 mc/an/ha de pe această proprietate forestieră, în funcţie de caracteristicile structurale ale arboretului".

Potrivit MMAP, România deţine, în prezent, circa 700.000 ha de pădure care ar intra sub incidenţa articolului 20 (alin.1.1 şi alin. 1.2) al noului Cod Silvic. Dintre acestea, aproximativ 420.000 ha sunt terenuri aflate în proprietatea micilor proprietari care nu au posibilitatea de a se asocia în suprafeţe de cel puţin 100 ha, pentru a îşi elabora amenajament silvic, aşa cum îi obligă legea în prezent. În baza actualului Cod Silvic, neputându-se exploata masa lemnoasă, aceste suprafeţe sunt, practic, nepăzite şi neadministrate.

Reprezentanţii MMAP precizează că diferenţa până la 700.000 ha este formată din suprafeţe deţinute de micii proprietari, dar care sunt administrate şi pentru care există amenajament silvic.

"Din cauza lipsei contractelor de pază, aceste 420.000 ha sunt suprafeţele cele mai expuse tăierilor ilegale. Prin prevederile articolului 20 din noul Cod Silvic, se instituie obligaţia ca deţinătorii acestor terenuri să încheie contracte de administrare pe minim 10 ani cu un ocol silvic (de stat sau privat), care va asigura serviciile silvice (pază, igienizare etc.) pentru respectivul teren. Putem spune că, articolul 20 al noului Cod Silvic, este unul dintre principalele instrumente de combatere a tăierilor ilegale", se arată în comunicatul ministerului.

Respectarea regimului silvic de micii proprietari presupune costuri foarte mari de asigurare a pazei şi integrităţii pădurii, asigurarea lucrărilor de regenerare ale acesteia, realizarea de lucrări de prevenire şi combatere de boli şi incendii şi multe altele, prevăzute în articolul 17 din Codul silvic aflat în Parlament, mai spune MMAP.

"Deoarece, pentru suprafeţele de pădure, nu există subvenţii care să vină în sprijinul proprietarilor (aşa cum se întâmplă în cazul terenurilor agricole), iar beneficiile economice ale pădurii se pot obţine după 25-100 de ani în funcţie de specie, micii proprietari au doar costuri de întreţinere. Într-adevăr, acest articol permite exploatarea fără amenajament silvic a acestor terenuri, însă în limita a maxim 3m3/an/ha, o cantitate mică din punct de vedere silvic (aproximativ jumătate din creşterea medie anuală de 5,6m3/an/ha), care însă ajută foarte mult micii proprietari, asigurându-le lemnul de subzistenţă pentru încălzire. Orice tăiere mai mare de 3m3/an/ha este strict interzisă, fără să existe amenajamentul silvic", mai susţin reprezentanţii ministerului.

Instituţia mai menţionează că pădurile de sub 10 ha rămân parte a fondului forestier naţional, iar proprietarii au posibilitatea de a solicita elaborarea de amenajamente silvice pentru ele, costurile fiind suportate de către stat.

În sprijinul modificării articolului 20, se mai spune că a fost solicitată de asociaţiile din care fac parte peste 700.000 de mici proprietari de pădure.

În plus, orice recoltare de masă lemnoasă, inclusiv cele care intră sub incidenţa articolului 20, se raportează în SUMAL, existând oricând posibilitatea controlului prin Radarul Pădurilor, mai aminteşte MMAP.

Totodată, în comunicatul ministerului, se apreciază că "afirmaţia conform căreia micii proprietari care deţin amenajament silvic vor renunţa la actul de reglementare după intrarea în vigoare a noului Cod silvic nu se susţine, deoarece limitarea exploatării la maxim 3m3/an/ha nu le-ar aduce niciun avantaj de ordin economic".

"Constat, cu profundă dezamăgire, felul în care anumiţi politicieni lansează informaţii în spaţiul public, menite să truncheze realitatea şi să dezinformeze. Eu am convingerea că, săptămâna aceasta, Parlamentul va vota noul Cod Silvic, inclusiv cu votul unor colegi din PNL. Evident, vorbesc despre acei colegi de bună credinţă, care se gândesc la beneficiile românilor care i-au trimis în Parlament, şi nu la interese economice. După ce actul normativ va fi promulgat de preşedinte, vom avea în sfârşit un Cod Silvic care combate tăierile ilegale, elimină monopolul, oferă sprijin micilor proprietari de pădure şi susţine industria românească de profil", declară ministrul Mediului Graţiela Gavrilescu, citată în comunicat.

Liberalii au anunţat luni că vor solicita retrimiterea la comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor a cererii de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis, pe Codul Silvic, pentru eliminarea articolului 20, în caz contrar urmând a vota împotriva legii, în varianta care va ajunge în plen.

”Vom solicita retrimiterea la comisii a cerererii de reexaminare pe Codul Silvic şi admiterea discutării în parte a articolul 20 şi eliminarea acestuia. PNL consideră că trebuie eliminat articolul 20 pentru că aprobarea unei legi care cuprinde un articol care permite tăierea pădurilor fără document tehnic, fără amenajament silvic, va avea ca efect un atentat la siguranţa cetăţenilor şi a comunităţilor”, a anunţat fostul ministru Lucia Varga, luni, după şedinţa conducerii PNL.

Deputatul liberal a precizat că ”în România există peste 200.00 de hectare de păduri în zone de strictă protecţie, în jurul lacurilor de acumulare, a barajele, pe pante mai mari de 30% şi că, prin amenajamentul silvic, este interzisă tăierea copacilor, aceştia având rol de protecţie în caz de viituri”.

”PNL ar putea vota Codul Silvic iniţiat de PSD numai dacă articol 20 va fi rediscutat şi eliminat în comisii, altfel, va vota împotrivă”, a arătat Lucia Varga, despre discuţia de miercuri care va avea loc în Camera Deputaţilor, când proiectul de lege ar urma să fie introdus pe ordinea de zi a plenului.

Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins, în 12 mai, cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic, fiind înregistrate 35 de voturi "împotriva" cererii şi 21 "pentru"'.

Reprezentanţii ONG privind protejarea mediului au criticat atunci faptul că nu au putut să-şi exprime punctele de vedere, sugerând că vor fi prezenţi în stradă pentru proteste. De altfel, proteste contra defrişărilor şi pentru susţinerea proiectului de Cod silvic, la care au participat mii de oameni, au avut loc în Bucureşti şi alte oraşe din ţară în 9 mai.

În Senat, cererea de reexaminare a fost respinsă, în 27 aprilie, Codul silvic fiind adoptat în varianta iniţială adoptată de Parlament.

Proiectul Codului Silvic iniţiat de 125 de parlamentari PSD prevede, printre altele, că valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar de către operatori economici atestaţi.

Astfel, un operator/grup de operatori economici poate cumpăra la licitaţie sau negociere, după caz, materiale lemnoase rezultate din produse principale sau accidentale, sub formă de lemn rotund fasonat la drum auto, doar în cazul în care asigură prin capacitatea proprie procesarea a cel puţin 40% din materialul lemnos achiziţionat.

Proiectul mai stabileşte că suprafaţa maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcţia, accesul şi împrejmuirea, este de maximum 250 metri pătraţi în cazul proprietăţilor forestiere mai mari de 5 hectare şi de maximum 5% din suprafaţa proprietăţii forestiere, dar nu mai mare de 200 de metri pătraţi, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică de 5 hectare.

Accesul public în fondul forestier naţional cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism, care se pot practica numai cu acordul şeful ocolului silvic, în cazul administrării, proprietarului, cu avizul şefului ocolului silvic, în cazul asigurării serviciilor silvice

Un operator economic/grup de operatori economici nu poate achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani, în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare şi exploatate la nivel naţional, indiferent de forma de proprietate.

Alte articole stabilite de deputaţi prevăd că preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se stabileşte anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

Preşedintele Klaus Iohannis a retrimis, în 23 martie, Parlamentului, Legea pentru modificarea şi completarea Codului silvic, spre reexaminare, pe motiv că are prevederi de natură să limiteze activitatea operatorilor economici şi crează premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator.

Iohannis a anunţat, de asemeneaa, că problema defrişărilor ilegale va fi pusă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), arătând că protestul împotriva despăduririlor abuzive este unul perfect legitim.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici