Observatorul de Sănătate: 25% dintre pacienţii români sunt nemulţumiţi de condiţiile din spitale/ Ministrul Sănătăţii se aştepta ca numărul acestora să fie mai mare

Observatorul Român de Sănătate a făcut public un raport din care reiese că 25% dintre pacienţi sunt foarte nemulţumiţi de condiţiile din spitale, 5.000 au spus că li s-au pretins atenţii din partea medicilor, iar peste o cincime au declarat că şi-au cumpărat singuri medicamente în spital.

414 afişări
Imaginea articolului Observatorul de Sănătate: 25% dintre pacienţii români sunt nemulţumiţi de condiţiile din spitale/ Ministrul Sănătăţii se aştepta ca numărul acestora să fie mai mare

Observatorul de Sănătate: 25% dintre pacienţii români sunt nemulţumiţi de condiţiile din spitale/ Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii, se aştepta ca numărul acestora să fie mult mai mare

Potrivit raportului, 25% dintre pacienţi s-au arătat foarte nemulţumiţi de condiţiile din spitale, peste o cincime au spus că au fost nevoiţi să îşi cumpere medicamente din banii proprii pe perioada internării în spital, iar aproximativ 5.000 de persoane au mărturisit că li s-au cerut bani sau atenţii de către personalul medical.

De asemenea, 8 din 10 pacienţi au completat în chestionar că au fost satisfăcuţi de activitatea şi implicarea medicului care i-a îngrijit.

În ceea ce priveşte serviciile medicale, în cadrul raportului a fost realizat un top al unităţilor sanitare în fruntea căruia se află Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Cuza Vodă" din Iaşi (87% de pacienţi mulţumiţi), fiind urmat de Spitalul Clinic de Recuperare din Cluj Napoca şi de Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Dr. IA Sbarcea" din Braşov, cu peste 86% de persoane satisfăcute.

"Atragem atenţia asupra faptului că statul român judecă şi recompensează financiar performanţa spitalelor publice în special din punct de vedere cantitativ (numărul şi complexitatea cazurilor tratate), dar nu şi calitativ (satisfacţia pacienţilor sau calitatea vieţii după tratamentul în spital)", reiese din raport.

Un alt top făcut de ORS este legat de curăţenia de spitale, un punct slab în multe dintre unităţile româneşti.

Astfel, cel mai curat spital, apreciat de peste 92% dintre pacienţi, este Institutul Inimii "Nicolae Stăncioiu" din Cluj Napoca, iar peste 9 din 10 români au spus că Spitalul Clinic de Nefrologie "Carol Davila" din Bucureşti şi Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice din Capitală îndeplinesc normele de curăţenie.

În schimb, potrivit sursei citate, 21% dintre spitalele româneşti au manifestat interes zero faţă de părerea pacienţilor deoarece nu au încurajat completarea niciunui chestionar de satisfacţie. Printre acestea, se numără Spitalul Clinic de Urgenţă Floreaasca din Bucureşti, Spitalul Judeţean Târgu-Mureş sau Spitalul Judeţean de Urgenţă din Craiova.

"Este îngrijorător de mic numărul de spitale care introduc datele de contact ale pacienţilor în platforma electronică a CNAS pentru ca pacienţii să primească prin SMS chestionarul de satisfacţie. 21% din unităţile sanitare nu au introdus în sistem nici măcar un pacient, iar 82% au introdus datele de contact pentru mai puţin de 5% dintre pacienţii externaţi", reiese din raportul încheiat de Observatorul Român de Sănătate.

Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii, s-a arătat surprinsă de procentul mic de oameni nemulţumiţi, precizând că se aştepta ca numărul acestora să fie mult mai mare.

Întrebată ce părere are despre spitalele care nu au pus la dispoziţia pacienţilor acest formular, demnitarul a răspuns: "Foarte proastă. În general, chestionarul de feedback reprezintă un instrument foarte bun, pacientul este bine informat. M-a mai frapat un lucru. O cincime de pacienţi trimişi să îşi cumpere medicamente? Legea spune că, dacă pacientul este internat în spital, spitalul trebuie să îi asigure tot. Dacă cumva nu are în acel moment pe stoc medicamente, atunci pacientul vine cu chitanţa şi atunci spitalul este obligat să îi dea pacientului înapoi banii. Orice medicament pe care pacientul îl consumă când este internat în spital trebuie consemnat în foaia de observaţie. Este o obligaţie. Orice medicament, chiar dacă vii de-acasă cu aspirină, se consemnează. Pacientul vine, face cerere de decontare, se trimite la partea financiară, care cere foaia de obervaţie să vadă dacă acel medicament a fost consemnat".

Chestionarul de satisfacţie, care poate fi completat online sau prin sms, a fost introdus în spitalele româneşti în decembrie 2016, de către fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu.

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) trimite pacienţilor, prin SMS, cele nouă întrebări prin care aceştia îşi vor putea exprima gradul de satisfacţie asupra tratamentului medical de care a beneficiat. Mai exact, acesta va fi întrebat "Cât de mulţumit eşti de serviciile medicale oferite de spital?", "Cât de mulţumit eşti de activitatea şi implicarea medicului?", "Cât de mulţumit eşti de curăţenia din spital?", "A fost nevoie să cumperi medicamente sau alte materiale sanitare?", "Cât de mulţumit eşti de activitatea şi implicarea asistentelor medicale?", "Ai primit explicaţii clare cu privire la diagnostic şi tratament?", "Ai recomanda unei persoane apropiate să se trateze în acest spital?", "Starea ta de sănătate este mai bună după externare?", "Ţi s-au solicitat bani sau atenţii de către medici sau asistente?". La aceste întrebări se va putea răspunde cu Da sau Nu şi cu note cuprinse între 1 şi 4.

"Este îngrijorător de mic numărul de spitale care introduc datele de contact ale pacienţilor în platforma electronică a CNAS pentru ca pacienţii să primească prin SMS chestionarul de satisfacţie. 21% din unităţile sanitare nu au introdus în sistem nici măcar un pacient, iar 82% au introdus datele de contact pentru mai puţin de 5% dintre pacienţii externaţi", reiese din raportul încheiat de Observatorul Român de Sănătate.

Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii, s-a arătat surprinsă de procentul mic de oameni nemulţumiţi, precizând că se aştepta ca numărul acestora să fie mult mai mare.

Întrebată ce părere are despre spitalele care nu au pus la dispoziţia pacienţilor acest formular, demnitarul a răspuns: "Foarte proastă. În general, chestionarul de feedback reprezintă un instrument foarte bun, pacientul este bine informat. M-a mai frapat un lucru. O cincime de pacienţi trimişi să îşi cumpere medicamente? Legea spune că, dacă pacientul este internat în spital, spitalul trebuie să îi asigure tot. Dacă cumva nu are în acel moment pe stoc medicamente, atunci pacientul vine cu chitanţa şi atunci spitalul este obligat să îi dea pacientului înapoi banii. Orice medicament pe care pacientul îl consumă când este internat în spital trebuie consemnat în foaia de observaţie. Este o obligaţie. Orice medicament, chiar dacă vii de-acasă cu aspirină, se consemnează. Pacientul vine, face cerere de decontare, se trimite la partea financiară, care cere foaia de obervaţie să vadă dacă acel medicament a fost consemnat".

Chestionarul de satisfacţie, care poate fi completat online sau prin sms, a fost introdus în spitalele româneşti în decembrie 2016, de către fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu.

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) trimite pacienţilor, prin SMS, cele nouă întrebări prin care aceştia îşi vor putea exprima gradul de satisfacţie asupra tratamentului medical de care a beneficiat. Mai exact, acesta va fi întrebat "Cât de mulţumit eşti de serviciile medicale oferite de spital?", "Cât de mulţumit eşti de activitatea şi implicarea medicului?", "Cât de mulţumit eşti de curăţenia din spital?", "A fost nevoie să cumperi medicamente sau alte materiale sanitare?", "Cât de mulţumit eşti de activitatea şi implicarea asistentelor medicale?", "Ai primit explicaţii clare cu privire la diagnostic şi tratament?", "Ai recomanda unei persoane apropiate să se trateze în acest spital?", "Starea ta de sănătate este mai bună după externare?", "Ţi s-au solicitat bani sau atenţii de către medici sau asistente?". La aceste întrebări se va putea răspunde cu Da sau Nu şi cu note cuprinse între 1 şi 4.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici