ONG: Cerem retragerea proiectului de Strategie privind persoanele cu dizabilităţi. Este neperformant

Organizaţii din domeniul protecţiei persoanelor cu dizabilităţi au solicitat luni, la dezbaterea publică a proiectului de HG pentru aprobarea Strategiei naţionale privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, retragerea documentului, considerându-l neperformant.

793 afișări
Imaginea articolului ONG: Cerem retragerea proiectului de Strategie privind persoanele cu dizabilităţi. Este neperformant

ONG: Cerem retragerea proiectului de Strategie privind persoanele cu dizabilităţi. Este neperformant

Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Strategiei naţionale privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, 2014 - 2020, pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV), este contestat de persoanele cu dizabilităţi şi de organizaţii neguvernamentale active în domeniu, care au reclamat că nu au fost consultate de la început, ci s-au trezit cu un draft, şi că documentul este "neperformant".

Reprezentantul Organizaţiei Naţionale a Persoanelor cu Handicap din România (ONPHR), Matei Ghigiu, a precizat că actualul proiect al strategiei ar trebui să fie retras, iar procesul de consultare ar trebui reluat, într-un mod transparent.

"Considerăm că este necesară retragerea, pentru că nu a existat un proces de consultare atunci când s-a făcut scheletul strategiei. Normal ar fi trebuit să existe un astfel de proces, pentru a fi consultate persoanele cu dizabilităţi, aşa cum spune Convenţia ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi, şi organizaţiile acestora. Vă dau un exemplu: procesul de consultare pentru strategia de protecţie a copilului a durat un an şi patru luni. În consecinţă, consultarea pentru strategia pe dizabilitate a început în momentul în care am fost invitaţi să ni se pună în faţă un draft gata făcut al strategiei, draft care nu diferă foarte mult de cel de astăzi", a spus Matei Ghigiu.

El a adăugat că nu discută despre calitatea draftului aflat în dezbatere publică - "destul de neperformant", aşa cum arată la ora actuală -, dar reclamă faptul că nu a existat procesul de consultare.

"Credem că este în continuare nevoie de un asemenea proces de consultare, pentru că vorbim de peste 700.000 de persoane cu dizabilităţi, însă, pe lângă aceste persoane, vorbim şi de familiile lor. Practic, interesul este la 2 - 2,5 milioane de persoane cu dizabilităţi şi aparţinătorii acestora", a mai spus reprezentantul ONPHR.

Ghigiu a mai spus că, din punct de vedere al conţinutului, cel mai important este că documentul nu este racordat la Convenţia ONU din domeniu.

În opinia sa, strategia ar trebui să arate ca un plan de implementare a Convenţiei ONU în România, astfel încât ea să poată fi corelată cu perioada de programare pe fonduri europene.

"Am insistat să o facem de şapte ani, ca să o putem corela cu următoarea perioadă de programare, pentru a putea cheltui bani europeni pentru implementarea Convenţiei ONU. Ştiţi foarte clar că costurile vor fi foarte mari. Numai pe accesibilitate se estimează costuri de 200 de milioane de euro în Austria, care este foarte accesibilizată. Deci România va avea nevoie de o sumă mai mare, iar atunci ne-am gândit că este imposibil ca aceşti bani să vină de la bugetul de stat", a mai spus Matei Ghigiu.

O altă observaţie se referă la faptul că proiectul pus în dezbatere publică conţine, în fapt, prevederi din mai multe legi şi acte normative aflate deja în vigoare, în loc să stabilească nişte direcţii prioritare.

"Strategia suferă foarte mult în terminologie, suferă foarte mult pentru că ea este, în fapt, o colecţie de termeni şi de copy-paste-uri luate din Legea 448, din Legea 1 privind educaţia naţională, din alte acte normative care sunt în funcţiune şi pe care toată lumea din domeniu le cunoaşte. Şi atunci nu am înţeles de ce acest lucru trebuie să se regăsească într-o strategie, când noi aici aveam nevoie de teme, de direcţii prioritare şi de acţiuni care să vină în spatele direcţiilor prioritare", a subliniat reprezentantul ONPHR.

Tot la dezbaterea publică de luni, directorul executiv al Fundaţiei SERA România, Bogdan Simion, a apreciat că Strategia este importantă în perspectiva viitoarelor programe operaţionale, dar şi legat de cum se vor cheltui banii până în 2020. Pe de altă parte, Simion a subliniat, la rândul său, lipsa consultării beneficiarilor şi a organizaţiilor neguvernamentale, la elaborarea proiectului aflat în dezbatere publică.

"Actuala strategie suferă de o lipsă de consultare a persoanelor cu dizabilităţi. Până la urmă, strategia se adresează celor peste 700.000 de persoane cu dizabilităţi care există în România. Vorbim de peste 700.000 de persoane cu certificat de persoane cu dizabilităţi, deci probabil că există mai multe care nu au certificat. Ele reprezintă un segment important din populaţie, care ar trebui să aibă o participare activă la viaţa societăţii şi la viaţa socială în general. Lipsa consultării acestor persoane şi a organizaţiilor reprezintă un punct slab, care ar trebui îmbunătăţit", a declarat Simion.

Directorul executiv al Fundaţiei SERA România a mai remarcat că documentul are "o structură interesantă", care se bazează în special pe structura strategiei europene în domeniu, însă şi din acest punct de vedere există, în opinia lui, neajunsuri, deoarece Europa este foarte înaintată din acest punct de vedere.

"Regiunea noastră, şi mă refer la fostele ţări comuniste, încă are probleme legate de acceptarea dizabilităţii şi integrare. Şi mă refer în special la ultimele două state ale UE, România şi Bulgaria, care au probleme mari din această perspectivă. (...) Statisticile în acest moment, vorbind global, nu pe tipuri de dizabilităţi, spun că există peste 700.000 de persoane cu dizabilităţi, marea majoritate, peste 95 la sută, fiind în mediul familial, deci în afara instituţiilor statului. Însă pe aceşti oameni îi vedem foarte puţin, ceea ce înseamnă că cea mai mare problemă este accesibilizarea, respectiv coborârea lor de acolo de unde locuiesc în mijlocul societăţii. Cea de-a doua problemă este modul în care îi receptăm noi şi cum îi acceptăm să fie membri alături de noi în ceea ce numim «societate»", a explicat Bogdan Simion.

Cerasela Predescu, de la Asociaţia ProACT, a solicitat introducerea în strategie a unor măsuri pentru dezvoltarea de servicii de tranziţie de la viaţa în instituţie la cea independentă, arătând că sunt foarte puţine persoane adulte cu dizabilităţi care reuşesc să iasă din instituţii şi să se integreze în societate.

"Un studiu IPP arată că 70 la sută din persoanele adulte cu dizabilităţi instituţionalizate părăsesc aceste instituţii prin deces, ceea ce înseamnă că şansele lor pe piaţa muncii sunt foarte scăzute. Doar 30 la sută din persoanele cu dizabilităţi instituţionalizate ajung să îşi trăiască propriul destin. Strategia are un capitol destinat dezinstituţionalizării, dar asta nu înseamnă că dacă există se va şi întâmpla. De aceea, trebuie să fim foarte atenţi la măsurile de implementare. România este oricum o ţară care are foarte multe regulamente, legi, legislaţie, cadru administrativ, dar problema noastră este cum implementăm cadrul legislativ şi, de aceea, aş spune că este crucial pentru perioada imediat următoare să gândim nişte măsuri care să facă din dezinstituţionalizare o realitate şi nu să rămână doar un deziderat în strategia pe care o discutăm astăzi", a spus Predescu.

Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale au mai solicitat, în cadrul dezbaterii publice, ca printre priorităţi să fie incluse accesul la educaţie a copiilor cu nevoi speciale, asigurarea de locuinţe protejate şi responsabilizarea autorităţilor locale.

Directorul Direcţiei pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap (DPPH) din MMFPSPV, Dana Juravlea, a precizat că parte din sugestiile făcute la dezbaterea publică ar putea fi incluse în proiectul de strategie, iar altele s-ar putea regăsi în planul de acţiune care ar trebui finalizat până la sfârşitul lunii iunie.

În ce priveşte solicitare de a retrage documentul din dezbatere publică şi refacerea lui, directorul DPPH a declarat că au fost respectate prevederile legale, ea dând de înţeles că nu va face acest lucru.

"Am respectat prevederile legale privind transparenţa decizională a documentului postat pe site-ul Ministerului Muncii, dar înainte de a parcurge acest proces legal, am avut o întâlnire, în 5 decembrie, cu reprezentanţii societăţii civile, cu persoanele cu dizabilităţi, iar de atunci au avut posibilitatea să ne transmită completări, propuneri, tot ce au considerat că ar mai trebui completat", a spus Juravlea.

Accesibilizarea clădirilor şi a transportului în comun, prevăzută încă din 2004 în Legea 448 privind protecţia persoanelor cu handicap, rămâne o problemă nerezolvată, fiind încă obiectiv în proiectul de Strategie naţională privind incluziunea acestor persoane, elaborat de MMFPSPV pentru 2014 - 2020.

Documentul pus în dezbatere publică în 12 februarie prevede opt direcţii strategice de acţiune: accesibilitate, participare, egalitate, ocuparea forţei de muncă, educaţie şi formare, protecţie socială, sănătate şi acţiune externă.

Astfel, Strategia naţională pentru perioada 2014 - 2020 reia obligaţii vechi, pe care statul, prin instituţiile sale, nu a reuşit să le implementeze.

Proiectul de HG pentru aprobarea Strategiei naţionale privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi pentru perioada 2014 - 2020 este în dezbatere publică până în 25 martie.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici