Premieră: cinci adolescenţi din Hong Kong, condamnaţi pentru că au incitat la revoluţie

Cinci adolescenţi din Hong Kong care pledează pentru independenţa faţă de regimul chinezesc au fost condamnaţi sâmbătă de un judecător la trei ani de detenţie într-o instituţie corecţională, pentru că au îndemnat la o „revoluţie armată".

Cei cinci, dintre care unii erau minori cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani la momentul presupusei infracţiuni, au pledat vinovaţi de „incitare a altora la subminarea puterii de stat" prin intermediul unui grup numit „Returning Valiant".

Sentinţele pentru alţi doi, cu vârste de 21 şi 26 de ani, vor fi pronunţate la o dată ulterioară.

Judecătorul Kwok Wai-kin a detaliat modul în care inculpaţii au pledat pentru o "revoluţie sângeroasă" pentru a răsturna regimul chinezesc la chioşcurile de pe stradă, dar şi pe Instagram şi Facebook.

Kwok a calificat presupusa incitare ca fiind o infracţiune gravă, dar, cu toate acestea, a ţinut cont de „vârsta şi imaturitatea" lor, condamnându-i la detenţie într-un centru pentru tineri, în loc de închisoare.

Durata şederii în centru a fost limitată la trei ani, dar poate fi redusă prin decizia autorităţilor penitenciare.

„Chiar dacă doar o singură persoană este incitată de aceştia, stabilitatea socială a Hong Kong-ului şi siguranţa rezidenţilor pot fi grav puse în pericol. Nu există dovezi care să demonstreze în mod direct că cineva a fost incitat de inculpaţi să submineze puterea statului, dar acest risc real există", a adăugat Kwok.

În acelaşi dosar, procurorii au anunţat că poliţia a confiscat steaguri, broşuri, pistoale cu aer comprimat, muniţie şi bastoane extensibile depozitate într-o clădire industrială.

Cel puţin 22 de persoane legate de grup au fost arestate anul trecut. Mai multe dintre ele se confruntă cu o acuzaţie separată de conspiraţie în vederea comiterii de acte de terorism, în conformitate cu legea privind securitatea.

Autorităţile de la Beijing şi Hong Kong spun că legea securităţii a restabilit stabilitatea în centrul financiar după protestele masive antiguvernamentale şi pro-democraţie din 2019. Cu toate acestea, experţii în domeniul drepturilor omului din cadrul Comitetului pentru drepturile omului al ONU au cerut abrogarea legii, pe fondul îngrijorărilor că este folosită pentru a reprima libertăţile fundamentale.