Procesul fugii lui Hayssam a intrat în dezbatere

Procesul fugii lui Omar Hayssam din ţară, care se judecă la Curtea de Apel Oradea, a intrat în dezbatere luni, după ce judecătorul a anunţat că nu va acorda un nou termen pentru localizarea şi înştiinţarea sirianului despre cauză.

149 afișări
Imaginea articolului Procesul fugii lui Hayssam a intrat în dezbatere

Omar Hayssam (Imagine: Bogdan Maran /Mediafax Foto)

Procesul fugii lui Omar Hayssam din ţară, care se judecă la Curtea de Apel Oradea, a intrat în dezbateri luni, după ce judecătorul a anunţat că nu va acorda un nou termen pentru localizarea şi înştiinţarea sirianului despre cauza aflată pe rolul instanţei orădene, în care este acuzat de trecere frauduloasă a frontierei.

"S-au făcut toate demersurile posibile şi cauza a suferit mai multe amânări, motiv pentru care vom trece la judecarea acesteia", a anunţat judecătorul Traian Munteanu.

În cadrul dezbaterilor, avocaţii fraţilor Omar - Omar Hayssam, Mukhles şi Mahmoud, respectiv apărătorul omului de afaceri Tartoussi Mustafa (proprietarul vasului Iman T, cu care Omar Hayssam ar fi fugit din ţară), au solicitat reaudierea mai multor martori care au dat declaraţii în timpul anchetei penale, unii dintre aceştia fiind cu identitate protejată, iar alţii cetăţeni străini, dar şi a fostului şef al Direcţiei de Protecţie Internă şi Informaţii Virgil Ardelean, a unor ofiţeri de poliţie şi ai Poliţiei de Frontieră, respectiv a unor subofiţeri ai Serviciului Român de Informaţii implicaţi în caz, printre care şi cei care au dat acceptul ieşirii vasului Iman T din România.

În plus, apărătorii au cerut reaudierea tuturor inculpaţilor, inclusiv a lui Omar Hayssam, ori prin comisie rogatorie, în cazul în care acesta va fi totuşi localizat în închisoarea din Siria în care îşi ispăşeşte pedeapsa, ori personal, dacă acesta se va întoarce în România după eliberarea din penitenciar, în 2 ianuarie 2012.

Totodată, avocaţii au considerat insuficiente procesele-verbale de interceptare a convorbirilor purtate de Omar Hayssam şi de procurorul Ciprian Nastasiu, cel care a efectuat în prima fază ancheta în cazul sirianului, depuse la dosarul cauzei şi au solicitat declasificarea tuturor convorbirilor purtate de cei doi.

De asemenea, judecătorului i s-a cerut să dispună realizarea unor expertize tehnice pentru a clarifica dacă procedura prin care anchetatorii au reuşit să îi localizeze pe cei patru şi să demonstreze modul în care s-a derulat scoaterea lui Hayssam din România a fost corectă din punct de vedere ştiinţific.

"Institutul de Înalte Tehnologii este subordonat Serviciului Român de Informaţii, instituţie care are un interes în acest dosar. Eu nu contest că acele constatări tehnico-ştiinţifice au fost legale, eu doresc să ştiu dacă procedura aplicată a fost corectă din punct de vedere ştiinţific", a explicat avocatul lui Omar Hayssam, Ion Cazacu.

Pe de altă parte însă, reprezentantul Parchetului a considerat inoportune toate probele propuse de avocaţi.

"Eu consider că probele aflate la dosarul cauzei sunt suficiente. Nu sunt pentru realizarea audierilor prin comisii rogatorii ori pentru efectuarea expertizelor. Toate acestea duc doar la tergiversarea cauzei", a declarat procurorul.

Dintre numeroasele probe solicitate luni, judecătorul a admis doar cererea avocatului Ionel Haşotti, apărătorul omului de afaceri Tartoussi Mustafa. Avocatul a propus înaintarea unei adrese către operatorii de telefonie mobilă care au antene amplasate în portul Constanţa pentru a stabili raza de acţiune a acestora.

"O constatare ştiinţifică depusă la dosar şi care s-a bazat pe interceptarea prezenţei telefoanelor clientului meu şi al lui Hayssam pe raza de acţiune a unei antene amplasate în port a dus la concluzia că Tartoussi l-a ajutat să plece. Însă faleza se întinde pe 80 de kilometri, puteau fi oriunde. Dorim doar să ştim pe ce rază bate antena respectivă", a explicat Haşotti.

Pentru restul cererilor, având în vedere numărul mare de probe solicitate, judecătorul a declarat că se va pronunţa la un nou termen de judecată, procesul urmând să se reia în 28 noiembrie.

Dosarul privind fuga din România a lui Omar Hayssam se judecă la Curtea de Apel Oradea după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, în mai 2009, cererea de mutare a cauzei de la Curtea de Apel Bucureşti.

La sfârşitul lunii noiembrie 2007, procurorii i-au trimis în judecată pe Mustafa Tartoussi, Mukhles şi Mahmoud Omar pentru înlesnire a ieşirii din ţară a unei persoane despre care se cunoştea că este cercetată pentru fapte de terorism, precum şi pe Omar Hayssam, sub aspectul comiterii infracţiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat.

Anchetatorii au stabilit că, în perioada 23-30 iunie 2006, Mustafa Tartoussi ar fi planificat şi înlesnit, împreună cu inculpaţii Omar Mahmoud şi Omar Mukhles, ieşirea frauduloasă din România a lui Omar Hayssam, deşi cunoştea faptul că acesta a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unor acte de terorism prin organizarea şi finanţarea operaţiunii de răpire a trei jurnalişti români în Irak.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis condamnarea, în lipsă, la 20 de ani de închisoare a omului de afaceri Omar Hayssam, judecătorii respingând recursul promovat de avocaţii sirianului, care ceruseră rejudecarea procesului.

Hayssam este urmărit general naţional şi internaţional în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel Bucureşti.

La termenul din 3 iunie 2010, Ionel Haşotti, avocatul lui Tartoussi Mustafa, declara că are certitudinea că acesta este închis într-o închisoare din Siria. Totodată, Ionel Haşotti arăta că incertitudinile legate de locul unde se află Omar Hayssam sunt determinate de unele erori comise de autorităţile române.

La termenul din 8 iunie 2010, Curtea de Apel Oradea revoca măsura interdicţiei de a părăsi ţara în cazul fraţilor lui Omar Hayssam, Omar Mukhles şi Omar Mahmoud, şi în cazul lui Mustafa Tartoussi, proprietarul vasului Iman T, cu care Omar Hayssam ar fi fugit din ţară, însă decizia a fost atacată la instanţa supremă. În 30 iunie 2010, ICCJ a decis că cei trei pot părăsi România.

Preşedintele Traian Băsescu declara, în 9 februarie, la TVR, că Omar Hayssam "este bine-mersi" şi nu mai are cancer. Preşedintele preciza că partea română ştie unde se află acesta pentru că este subiect de discuţie cu partea siriană. "Ştim precis şi unde este, şi e bine-mersi, sănătos, nu are nici urme de cancer, nu mai e plin de metastaze, cum era când l-a operat unul din medicii faimoşi ai patriei", spunea atunci Băsescu.

În 23 martie, Ion Cazacu, avocatul care îl apără pe Omar Hayssam în procesul în care acesta este acuzat de înşelarea mai multor firme de leasing cu capete-tractor Volvo, pe care le-a exportat cu acte false în Siria şi Egipt, afirma, la Curtea de Apel Bucureşti, că a depus la instanţă un document provenit, la cererea familiei sirianului, de la Procuratura generală din Siria, prin care se atestă "negru pe alb" faptul că Omar Khaled Hayssam execută o pedeapsă de patru ani într-o închisoare din Republica Siriană.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici