Proiectele candidaţilor la conducerea PICCJ: Tiberiu Niţu vrea o organizare mai bună a parchetelor şi proceduri unitare de lucru

Tiberiu Niţu, propus pentru funcţia de procuror general al României, ajunge pentru a doua oară în faţa CSM, care îi analizează candidatura, după ce la prima verificare a primit aviz negativ, printre măsurile propuse de acesta fiind organizarea mai bună a parchetelor şi proceduri unitare de lucru.

145 afișări
Imaginea articolului Proiectele candidaţilor la conducerea PICCJ: Tiberiu Niţu vrea o organizare mai bună a parchetelor şi proceduri unitare de lucru

Tiberiu Niţu (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

Tiberiu Niţu este magistrat din 1995, în septembrie 2011 fiind numit inspector în cadrul Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii pe zonele Muntenia-Oltenia-Dobrogea. Magistratul a deţinut funcţia de prim-adjunct al procurorului general al României în perioada 27 iunie 2008-27 iunie 2011, anterior el fiind delegat pe această poziţie timp de zece luni. Concret, el a fost mâna dreaptă a fostului procuror general al României Codruţa Kovesi timp de aproape patru ani.

Niţu şi-a început cariera la Parchetul Judecătoriei Ploieşti, instituţie pe care a şi condus-o, mai întâi ca prim-procuror adjunct (1999-2002), apoi ca prim-procuror (2002-2005). Ulterior, Tiberiu Niţu a fost procuror la DIICOT Prahova (2005-2006) şi procuror la Parchetul Tribunalului Prahova (2006-2007). Niţu a fost, din iulie până în septembrie 2011, procuror la Serviciul de Cooperare Internaţională - Biroul de Asistenţă Judiciară internaţională de la Parchetul instanţei supreme, o lună mai târziu fiind numit la Inspecţia Judiciară a CSM.

Procurorul Tiberiu Niţu este la a doua nominalizare pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie, după ce în toamna anului trecut a fost propus pentru aceeaşi funcţie, în mandatul Monei Pivniceru la conducerea Ministerului Justiţiei.

În 22 noiembrie 2012, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a dat aviz negativ candidaturii lui Tiberiu Niţu în funcţia de procuror general al României, pe motiv că are autocontrol scăzut, rezistenţă redusă la stres şi nu a dat dovadă de iniţiativă în modernizarea managementului Ministerului Public. Ulterior, în 18 ianuarie, preşedintele Traian Băsescu a respins propunerea ca Niţu să conducă Ministerul Public, invocând în principal lipsa de transparenţă a procedurii de selecţie.

În timpul audierii sale de către membrii Secţiei pentru procurori, Tiberiu Niţu a fost uneori timorat, uneori ironic şi s-a contrat, motivat sau nu, cu Oana Schmidt Hăineală, atunci vicepreşedinte al CSM, şi cu Daniel Morar, care participa la şedinţa CSM în calitate de prim-adjunct al Parchetului instanţei supreme. Niţu a întrerupt prezentarea pentru a o întreba pe Oana Schmidt Hăineală de ce se strâmbă şi s-a contrat cu membrii Secţiei pentru procurori pe tema programului de lucru.

Tiberiu Niţu a fost deranjat şi de întrebările legate de rezutatele obţinute în perioada în care a fost prim-adjunct al procurorului general al României, dar şi de cele referitoare la modul în care a obţinut cei 8.000 de metri pătraţi de teren consemnaţi în declaraţia de avere. Membrii Secţiei pentru procurori i-au reproşat la un moment dat că ar fi arogant, însă tirul întrebărilor, mai ales cele venite din partea lui Morar, a sugerat o procedură părtinitoare.

Tiberiu Niţu se prezintă miercuri din nou în faţa membrilor Secţiei pentru procurori a CSM pentru a-şi prezenta proiectul de management şi a răspunde întrebărilor acestora în legătură cu modul în care vrea să conducă Parchetul instanţei supreme pentru mandatul de trei ani. Proiectul lui de management a fost în dezbatere publică, iar Consiliul Superior al Magistraturii i-a verificat candidatura, rezultatele acestui demers fiind analizate marţi.

Procurorul Niţu susţine în proiectul de management intitulat "Pentru o reformă durabilă şi ireversibilă" că până în 2003 nu se poate vorbi despre o reformă propriu-zisă a sistemului judiciar, ci doar de încercări de reaşezare în plan judiciar a noilor realităţi sociale.

"Începând cu 2003-2004, ne-am afirmat dorinţa de schimbare, iar începând cu anul 2007 a fost demarată reforma propriu-zisă, pe care cu toţii o dorim durabilă şi ireversibilă, pentru a crea un sistem judiciar sustenabil. Este evident că un rol esenţial l-au avut aderarea la Uniunea Europeană şi dorinţa de integrare în sistemul judiciar european, iar Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) reprezintă principalul sprijin în realizarea acestui amplu proces", arată Niţu în proiectul său de management, ca şi în urmă cu şase luni, când a mai fost propus pentru şefia Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Niţu consemnează, totodată, aceleaşi vulnerabilităţi ale Ministerului Public: resursele umane şi volumul de muncă, eficacitatea redusă a sistemului, lipsa de omogenitate în exercitarea actului de conducere, inconsecvenţa jurisprudenţei, inexistenţa unor metodologii, proceduri unitare, precum şi a unei standardizări în desfăşurarea unor activităţi şi perspectiva uzurii echipamentelor IT.

Pornind de la acestea, Niţu propune, ca obiective "realizabile în următorii ani", îmbunătăţirea alocării resurselor umane şi repartizarea echilibrată a volumului de muncă, creşterea eficacităţii activităţii, un act de conducere omogen, un act de justiţie predictibil şi o mai bună organizare a parchetelor, metodologii şi proceduri unitare de lucru, tehnologie avansată, aceleaşi pe care le-a propus şi la prima nominalizare.

Niţu propune o mai bună organizare a activităţii parchetelor şi o evidenţiere statistică a activităţilor desfăşurate de procurori şi grefieri, pentru a se proceda apoi la o normare a muncii. El consideră că nu creşterea numărului de procurori constituie o modalitate eficientă de rezolvare a problemei, ci o repartizare echilibrată, dar în acelaşi timp concentrată a resursei umane.

Pentru eficientizarea activităţii, Niţu propune, ca măsuri temporare, continuarea activităţii de preluare a cauzelor, eliminarea unor atribuţii extrajudiciare ale procurorilor, dezincriminarea unor fapte care nu mai sunt actuale sau care pot fi sancţionate ca şi contravenţii, majorarea numărului grefierilor şi regândirea rolului grefierului în sistemul Ministerului Public.

Totodată, Niţu consideră că se recomandă restructurarea parchetelor, proces al cărui prim pas ar fi unificarea competenţei parchetelor şi organizarea acestora pe lângă tribunale şi curţi de apel, după "modelul german". Însă, fiind vorba despre modificări organizatorice de o amploare deosebită, care necesită susţinerea puterii legislative, Niţu apreciază că, pentru început, pot fi adoptate măsuri organizatorice cu efecte imediate, cum ar fi: modificări în planul competenţelor teritoriale ale fiecărui parchet, desfiinţarea unora dintre parchetele cu activitatea redusă, situate geografic foarte aproape de un alt parchet cu activitate mare, cu realocarea circumscripţiilor teritoriale arondate acestora, realocarea posturilor o dată ce devin libere, de la unităţile de parchet cu activitate redusă către cele cu activitate mare.

Tiberiu Niţu mai propune înfiinţarea unei Direcţii de Poliţie Judiciară, ca structură distinctă în cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi cu unităţi teritoriale în fiecare judeţ, asigurarea condiţiilor de pregătire şi perfecţionare profesională a poliţiştilor astfel încât creşterea calităţii dosarelor de urmărire penală elaborate de către aceştia să contribuie la scurtarea timpului de instrumentare şi la diminuarea numărului de achitări în instanţă.

Niţu se opreşte în proiect şi asupra comunicării - în interiorul Ministerului Public, a celei interinstituţionale, cu publicul şi, respectiv, cu presa.

"Chiar dacă se vorbeşte despre interpretări personale, exagerări, reacţii interesate ori despre dezinformare şi manipulare prin intermediul ei, presa este un partener care nu doar că nu poate fi ignorat, ci este absolut obligatoriu pentru reuşita comunicării. Poate în nicio altă situaţie presa nu îşi arată adevărata sa valoare ca în situaţiile de criză (dezastre, crime în serie, dispariţii), în care devine partenerul obiectiv, credibil şi de nădejde de care cu toţi avem nevoie pentru a realiza, în timp util, schimburile de mesaje necesare. Totodată, presa este şi cea care, voit exagerat, interesată ori dezinteresată, aducând în prim- planul atenţiei publice cazuri de suspiciune de fraudă, corupţie, spălare de bani, şantaj etc., contribuie la asanarea societăţii sau, uneori, la limpezirea situaţiei unor persoane asupra cărora planau, pe nedrept, asemenea suspiciuni", arată Niţu.

El îşi exprimă convingerea că "cel mai important dosar al oricărui procuror este acela în care reuşeşte să rezolve o problemă a cetăţeanului, a comunităţii şi nu neapărat una cu impact mediatic".

Tiberiu Niţu arată, în declaraţia sa de avere depusă pe site-ul CSM pe 5 noiembrie 2012, că are un teren intravilan în Prahova, de 8.000 de metri pătraţi, obţinut pe baza Legii 42/1990 pentru cinstirea memoriei eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, precum şi răniţilor din timpul Revoluţiei din decembrie 1989.

El mai deţine, împreună cu soţia, alte două terenuri intravilane de 570 şi, respectiv, 2.200 de metri pătraţi, cumpărate în 2004, respectiv 2002, un apartament de 77 de metri pătraţi cumpărat în 1999, o casă de vacanţă de 127 metri pătraţi din lemn construită în regie proprie în 2007 şi o altă casă, de locuit, de 237 metri pătraţi, construită în regie proprie în 2012, toate în judeţul Prahova.

Niţu are un autoturism Dacia, cumpărat în 1998, şi o maşină Toyota, din 2007. Magistratul nu deţine bijuterii sau obiecte de artă a căror valoare să depăşească 5.000 de euro, nu a înstrăinat bunuri de peste 3.000 de euro în ultimele 12 luni şi nici nu deţine active financiare a căror valoare depăşeşte 5.000 de euro, potrivit declaraţiei de avere.

Niţu are trei credite: unul de 180.000 de euro, contractat în 2010, prin refinanţarea creditelor anterioare, scadent în 2035, unul de 25.000 de lei, contractat în 2012 şi scadent în 2017, ambele la BCR, şi unul de 40.000 de lei, contractat tot în 2012 şi scadent în 2017, la Bancpost.

În anul fiscal anterior depunerii declaraţiei de avere, Niţu a încasat drepturi salariale de 116.506 lei, de la PICCJ, în timp ce drepturile salariale ale soţiei sale, angajată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, s-au ridicat la 102.658 de lei.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici