Proiectele dedicate arborilor ocrotiţi din parcurile Carol şi Cişmigiu, aprobate de CGMB

Studiile de fezabilitate vor fi plătite din bugetul local, prevede hotărârea aprobată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB).

Termenul limită pentru accesarea de granturi pentru cele două proiecte, prin programul PA16/RO12 - Mecanismul Financiar SEE 2009-2014, este 24 aprilie.

Dacă municipalitatea va obţine fondurile nerambursabile, în cele două parcuri vor fi efectuate lucrări de întreţinere a materialului dendrologic, dar şi de amplasare a elementelor pentru informarea populaţiei.

În parcul Cişmigiu există arbori ocrotiţi din speciile Platanus, Torreya nucifersa, Torreya californica, Cedrus atlantica.

Proiectul pentru conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului natural reprezentat de arborii ocrotiţi din Parcul Carol are în vedere atât efectuarea lucrărilor de întreţinere şi protejare a arborilor aflaţi în lista arborilor ocrotiţi din Municipiul Bucureşti, cât şi identificarea şi marcarea altor exemplare de arbori ce pot fi declarate monumente ale naturii şi introduse în această listă.

În urmă cu o lună, CGMB a aprobat alte două proiecte pentru participarea municipalităţii la obţinerea unor fonduri nerambursabile de patru milioane de euro, pentru restaurarea parcurilor Carol şi Cişmigiu.

Parcul Carol, amenajat din anul 1906, cu o suprafaţă actuală de aproximativ 45 de hectare, cuprinde specii diferite de arbori foioşi, răşinoşi, arbuşti decorativi, trandafiri şi aliniamente de tei ce includ importante puncte de atracţie, între care Arenele Romane, cu o capacitate de 5.500 de locuri în aer liber, Muzeul Tehnic "Dimitrie Leonida", Turnul lui Vlad Ţepeş, care adăposteşte un rezervor de apă, Monumentul Soldatului Necunoscut, adus în 1991 de la Mărăşeşti, statuile "Giganţii", realizate de sculptorul Dumitru Paciurea, şi Fântâna Cantacuzino - monument de artă în stil neoclasic construit în 1870.

Grădina Cişmigiu, monument istoric de categoria A, a fost menţionată documentar din timpul lui Matei Basarab, realizată treptat şi finalizată peisagistic în 1847 de Wilhelm Mayer, directorul Grădinilor Imperiale din Viena. În Grădina Cişmigiu s-au plantat sute de copaci şi flori din diferite zone ale ţării, dar şi din Viena. Aici au fost sădite şi s-au aclimatizat, pentru prima dată în România, plante precum platanul, pinul roşu japonez, molidul roşu şi magnolia roz.

Arhitectura parcului include numeroase elemente, precum lacul, amenajat în 1848, Grădina de trandafiri, plantată în 1910 şi rotonda unde au fost expuse busturile marilor scriitori români. Pe aleile grădinii sunt monumete de marmură dedicate soldaţilor francezi din Primul Război Mondial, izvorul Sissi Stefanidi şi Izvorul Eminescu. În grădina Cişmigiu există şi un loc "La Cetate", unde se află ruinele unei mânăstiri construite de logofătul Văcărescu, în 1756.