Protocol RMGC - Institutul Naţional al Patrimoniului: Compania alocă 70 milioane de dolari pentru patrimoniu, dacă începe exploatarea

Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) alocă suma de 70 de milioane de dolari pentru restaurarea şi conservarea unor monumente, în condiţiile începerii şi derulării exploatării miniere, potrivit unui protocol încheiat cu Institutul Naţional al Patrimoniului în 2011 şi dat publicităţii luni.

473 afişări
Imaginea articolului Protocol RMGC - Institutul Naţional al Patrimoniului: Compania alocă 70 milioane de dolari pentru patrimoniu, dacă începe exploatarea

Protocol Roşia Montană Gold Corporation - Institutul Naţional al Patrimoniului: Compania alocă 70 milioane de dolari pentru patrimoniu, dacă începe exploatarea

Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) a dat publicităţii, luni, Protocolul de cooperare semnat pe 15 iulie 2011 cu RMGC.

Potrivit documentului, RMGC îşi exprima intenţia de a pune la dispoziţia INP "o contribuţie financiară nerambursabilă în valoare de 70 milioane USD", pentru restaurarea, conservarea şi punerea în valoare a unor monumente istorice, ce urmau să fie identificate de părţi de comun acord.

"Părţile înţeleg şi agreează faptul că angajamentul de finanţare asumat de către RMGC prin prezentul protocol, cu privire la elementele de patrimoniu cultural naţional, este în mod fundamental corelat cu progresul RMGC în dezvoltarea proiectului în fazele de construire şi de exploatare", se mai arată în protocol.

Totodată, părţile se obligau să negocieze şi să încheie contractul subsecvent prin care să dezvolte, detalieze şi completeze protocolul în termen de maximum 15 zile de la data semnării.

Prima tranşă de bani, în valoare de 7 milioane de dolari, trebuia plătită în termen de cinci zile de la data semnării contractului subsecvent, iar cea de-a doua, în valoare, de 3 milioane de dolari - până la data de 10 decembrie 2011.

Restul contribuţiei, de 60 de milioane de dolari, urma să fie plătit în opt tranşe în valoare de câte 7,5 milioane de dolari fiecare, plata primei tranşe urmând să se facă "în termen de 30 de zile de la data încheierii în mod valabil şi a emiterii în favoarea RMGC a ultimei autorizaţii de construire ulterior căreia şi prin implementarea căreia etapa de construire a proiectului este finalizată astfel încât să poată începe faza exploatării".

"În situaţia în care finanţarea necesară dezvoltării proiectului nu este obţinută sau unul sau mai multe acte administrative importante (avize, autorizaţii), care stau la baza dezvoltării proiectului, au fost anulate ori efectele lor sunt suspendate sau construirea ori exploatarea proiectului este suspendată, plata oricărei tranşe viitoare se suspendă până la remedierea situaţiei", se mai arată în protocol.

INP şi RMGC se obligau să păstreze în regim de confidenţialitate termenii şi condiţiile protocolului.

Documentul este semnat, din partea INP, de fostul director Josef Kovacs.

Potrivit unui comunicat emis luni de INP, "protocolul semnat în 2011, pe perioada mandatului conducerii numite de Emil Boc, este un document ilegal şi ilegitim care arată maniera abuzivă a fostei guvernări PDL de a trata subiectul Roşia Montană. Mai mult, documentul este lovit de nulitate întrucât a fost semnat de o persoană ce nu avea dreptul de a angaja instituţia în semnarea unui astfel de document".

Directorul INP, Alexandru Muraru, citat în comunicat, spune că, de la numirea sa, în aprilie 2013, l-a destituit pe "juristul care a vizat din punct de vedere al legalităţii un asemenea document şi care a blocat timp de doi ani publicarea acestui protocol".

"Voi demara procedurile legale împotriva celor ce au implicat INP într-o situaţie ilegală. INP este o instituţie respectabilă, care îşi îndeplineşte misiunea fundamentală de salvgardare a patrimoniului naţional", a mai declarat Alexandru Muraru.

Tot luni, ActiveWatch şi Asociaţia pentru Monitorizarea Justiţiei anunţau că au obţinut acest protocol, prin executare silită, după ce, printr-o sentinţă din 25 martie 2013, Tribunalul Bucureşti a obligat INP să facă public acest document, solicitat de cele două ONG-uri.

În 14 iulie 2011, Ministerul Culturii anunţa că Direcţia Judeţeană pentru Cultură Alba a emis, în aceeaşi zi, certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru o parte din masivul Cârnic, după aprobarea raportului de cercetare arheologică preventivă "Masivul Cârnic, Roşia Montană, România - proiectul minier Roşia Montană".

"Acesta este primul pas necesar în procesul de a asigura salvarea, conservarea şi valorificarea moştenirii arheologice şi arhitectonice de la Roşia Montană", se spunea în comunicatul ministerului, în care era menţionat şi un plan în acest sens iniţiat de ministrul de resort de atunci, Kelemen Hunor.

Planul avea ca obiectiv salvarea şi punerea în valoare a 80% dintre valorile arheologice şi arhitectonice din regiune, prin alocarea de către RMGC a 70 de milioane de dolari.

Guvernul a aprobat, în 27 august, proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul fiind transmis Parlamentului spre dezbatere.

Potrivit proiectului de lege, exploatarea minieră de la Roşia Montană propusă de compania Roşia Montană Gold Corporation "este de utilitate publică şi de interes public naţional deosebit".

Din 1 septembrie, în Capitală şi în mai multe oraşe din ţară, dar şi peste hotare au loc proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Roşia Montană.

Manifestanţii cer ca Parlamentul să respingă proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană şi să interzică, prin lege, folosirea cianurilor în activităţile miniere din România, Guvernul să respingă, prin hotărâre, în regim de urgenţă, acordul de mediu, Roşia Montană să fie inclusă pe lista tentativă a României pentru includerea în patrimoniul UNESCO şi demisia premierului Victor Ponta şi a celor patru iniţiatori ai proiectului de lege: miniştrii Dan Şova, Rovana Plumb, Daniel Barbu şi directorul ANRM Gheorghe Duţu.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici