RETROSPECTIVĂ 2018 | Curtea Constituţională, sesizată în legătură cu patru conflicte juridice. Revocarea lui Kovesi, decisă de CCR

De-a lungul acestui an, Parlamentul şi Guvernul au apelat de patru ori la Curtea Constituţională în disputa cu preşedintele Klaus Iohannis. Cel mai important conflict a fost cel pe care l-a admis CCR şi care l-a obligat pe şeful statului să o revoce pe Laura Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al DNA.

Totuşi, nu este de neglijat nici conflictul sesizat de către premierul Viorica Dăncilă, spre finele acestui an, din cauza refuzului preşedintelui Iohannis de a semna revocarea miniştrilor demisionari Lucian Şova de la Transporturi şi a lui Paul Stănescu de la Dezvoltare, pe de o parte şi numirea Olguţei Vasilescu la Ministerul Dezvoltării şi a lui Mircea Drăghici la Transporturi. Chiar dacă CCR a admis acest conflict, pe 19 decembrie, obligându-l pe şeful statului să ia o decizie, Iohannis încă nu a făcut asta, spunând că va acţiona în această privinţă după Crăciun sau cel târziu după Revelion.

Curtea Constituţională a admis şi conflictul, sesizat de şeful Executivului, între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) referitor la formarea completelor de cinci judecători de la instanţa supremă. Conflictul juridic a fost sesizat, la începutul lunii octombrie, în contextul în care liderul PSD, Liviu Dragnea, anunţa, iniţial că l-a rugat pe ministrul Justiţiei, Tudorel Toader să se gândescă dacă nu poate cumva, prin Guvern, să sesizeze CCR în legătură cu formarea completelor de 5 judecători la instanţa supremă.

Controversele au început după ce a intrat în vigoare Legea 304/2004 de modificare a legii privind organizarea judiciară. Aceasta prevede că vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintele Secţiei Penale nu mai conduc completele de 5 judecători, ci toţi magistraţii din complet sunt traşi la sorţi.

Nu în ultimul rând, la CCR a fost sesizat şi un posibil conflict juridic între Parlament şi Ministerul Public care prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să producă efecte, chiar şi după denunţarea lor. Curtea urmează se pronunţe asupra acestui dosar pe 16 ianuarie.

Cum a fost revocată Kovesi de la şefia DNA

Pe 22 februarie, ministrul Justiţiei a solicitat declanşarea procedurii de revocare a procurorului şef al DNA Laura Codruţa Kovesi, după ce a prezentat, în sinteză, timp de 80 de minute, un raport de 36 de pagini, privind activitatea managerială de la DNA. Raportul a fost format din 20 de categorii şi fapte, „de netolerat într-un stat de drept”, a spus Tudorel Toader.

Toader a adus critici dure în raportul pe care l-a întocmit în calitate de ministru al Justiţiei, printre acuzaţii fiind comportament excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA, implicarea în anchetele altor procurori, prioritizarea dosarelor în funcţie de impactul mediatic.

Faptele la care a făcut referire Toader au fost ancheta în cazul OUG 13, refuzul de a se prezenta la audierile din Parlament, falsurile din dosare, lipsa unei reacţii adecvate în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploieşti, precum şi afectarea imaginii României prin dezinformarea forurilor europene.

CSM avizează negativ revocarea lui Kovesi

Pe 27 februarie, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi a fost prezentă în faţa Secţiei pentru Procurori a CSM, pentru a fi audiată, la şedinţa participând şi Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, cel care a cerut revocarea sa din funcţie. După trei ore de dezbateri în care au avut loc mai multe contre între ministrul Justiţiei şi şefa DNA, secţia de procurori a CSM a decis să dea aviz negativ solicitării ministrului Justiţiei. Avizul, care este unul consultativ, a fost trimis la Cotroceni, însă decizia revine Preşedintelui României.

La aproape o lună şi jumătate distanţă, mai exact pe 16 aprilie, preşedintele Klaus Iohannis anunţa că nu o va revoca pe Laura Codruţa Kovesi de la conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Şeful statului a spus că refuză să dea curs cererii de revocare, precizând că motivele invocate de ministrul Justiţiei nu au fost de natură să îl convingă şi „în mare parte nici nu corespund prevederilor legale propunerii de revocare”.

Acesta a amintit şi de avizul negativ al CSM, care, potrivit preşedintelui, „nu poate fi tratat ca simplu element facultativ” şi nici nu poate fi ignorat.

Ministrul Justiţiei a anunţat că va sesiza CCR privind refuzul lui Iohannis de a o revoca pe Kovesi

În replică, tot pe 16 aprilie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că va sesiza Curtea Constituţională cu privire la refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de revocare a Codruţei Kovesi. De abia pe 23 aprilie, Curtea Constituţională a primit sesizarea Guvernului legată de aceste aspecte.

Reacţia preşedintelui nu a întârziat să apară, Iohannis afirmând, la câteva ore distanţă, că nu există niciun conflict între preşedinţie şi Guvern, ca urmare a sesizării făcută de Executiv la CCR. Şeful statului a adăugat că nu are emoţii, însă aşteaptă punctul de vedere al Curţii pe această speţă.

CCR îi cere preşedintelui Iohannis să o revoce din funcţie pe Codruţa Kovesi

O săptămână mai târziu, pe 30 mai, Curtea Constituţională a decis că există un conflict instituţional între Executiv şi Preşedinţie, din cauza refuzului preşedintelui de a semna decretul de revocare al şefei DNA. CCR a arătat, în comunicatul oficial, că şeful statului urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi.

Judecătorii Curţii au susţinut că decizia preşedintelui Iohannis de a nu accepta cererea ministrului Tudorel Toader de revocare a Laurei Codruţa Kovesi, a determinat imposibilitatea ministrului de a-şi exercita atribuţiile constituţional, fapt ce a dus la un conflict între cele două instituţii.

Iohannis o revocă pe Kovesi, la o lună după decizia CCR

Klaus Iohannis a amânat, timp de o lună, să spună ce măsură va lua, după decizia prin care CCR a cerut şefului statului să emită decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi. Anunţul a fost făcut la Palatul Cotroceni nu de preşedinte, ci de purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale, Mădălina Dobrovolschi, iar decretul a fost publicat la scurt timp în Monitorul Oficial.

Cât despre Laura Codruţa Kovesi, ea trebuia iniţial să se întoarcă pe funcţia de procuror la DIICOT Sibiu, parchet de unde provenea, aşa cum a decis Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), însă o zi mai târziu, procurorul general Augustin Lazăr a decis ca fosta şefă DNA să fie delegată în funcţia de procuror la Serviciul de îndrumare şi control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Recent, mandatul ei a fost prelungit cu încă 6 luni.

În ceea ce priveşte şefia DNA, ministrul Justiţiei a propus-o pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei pe Adina Florea. Pe 21 noiembrie, preşedintele Klaus Iohannis a respins propunerile ministrului Justiţiei pentru DNA, Parchetul General şi DIICOT, printre acestea numărându-se şi cea a Adinei Florea. Şeful statului a motivat că „nu sunt îndeplinite condiţiile de legalitate necesar a fi întrunite, în mod obiectiv, de către procuror, pentru a fi numit într-o funcţie de conducere”.

Cu toate acestea, ministrul Justiţiei a anunţat, duminica trecută, că pe 27 decembrie îi va trimite preşedintelui României din nou actele şi pentru cei 5 procurori respinşi, printre aceştia aflându-se şi Adina Florea, pentru şefia DNA.

Refuzul remanierii guvernamentale al lui Iohannis devine conflict la Curtea Constituţională

Premierul Viorica Dăncilă decide, alături de social-democraţi, în şedinţa CEx al PSD din 19 noiembrie să facă remaniere guvernamentală. Astfel, şeful Executivului propune următoarele schimbări în Guvern: Lia Olguţa Vasilescu - Ministerul Transporturilor, Marius Budăi - Ministerul Muncii, Niculae Bădălău - Ministerul Economiei, Alexandru Petrescu- Ministerul Comunicaţiilor, Daniel Breaz- Ministerul Culturii, Bogdan Matei - Ministerul Tineretului şi Sportului, Ilan Laufer - Ministerul Dezvoltării, Gabriel Leş - Ministerul Apărării.

În schimb, o zi mai târziu, Klaus Iohannis anunţă că nu va semna decretele de numire în funcţia de ministru al Transporturilor pentru Lia Olguţa Vasilescu şi pentru Ilan Laufer, propus de PSD pentru portofoliul Dezvoltării Regionale. În opinia preşedintelui, remanierea propusă de premier este „o soluţie slabă” şi că „soluţia corectă pentru România ar fi fost, şi este în continuare, soluţia înlocuirii acestui Guvern, care a creat foarte multe probleme României”.

Astfel, şeful statului refuză numirea Olguţei Vasilescu la Transporturi şi a lui Ilan Laufer la Dezvoltare.

În schimb, Iohannis ia act de demisia lui Mihai Fifor de la Ministerul Apărării, o revocă pe Olguţa Vasilescu de la Ministerul Muncii, pe Dănuţ Andruşcă de la Economie, George Ivaşcu de la Cultură, Ioan Bran de la Tineret şi Petru Bogdan Cojocaru de la Comunicaţii. Totodată, acesta îl numeşte pe Gabriel Leş la Ministerul Apărării, pe Marius Budăi la Ministerul Muncii, Daniel Breaz la Ministerul Culturii, Alexandru Petrescu - Ministerul Comunicaţiilor, Niculae Bădălău - Ministerul Economiei şi Constantin Matei - Ministerul Tineretului.

Comitetul Executiv al PSD se reuneşte pe 21 noiembrie, la Parlament, iar la finalul şedinţei, premierul Viorica Dăncilă anunţă că o va propune pe Lia Olguţa Vasilescu la Ministerul Dezvoltării şi pe Mircea Drăghici la Ministerul Transporturilor.

O zi mai târziu, Iohannis afirma, la Palatul Cotroceni, că analizează noile propuneri, însă nu va lua nicio decizie până la 1 decembrie, motiv pentru care, la şase zile după, premierul Viorica Dăncilă a anunţat că va fi sesizată pe 7 decembrie Curtea Constituţională cu privire la un posibil conflict juridic între Guvern şi Preşedinţie.

În textul sesizării depuse la CCR, premierul a susţinut că analiza prelungită a preşedintelui cu privire la nominalizarea miniştrilor la Dezvoltare şi Transporturi nu are temei legal şi este o opunere făţisă. Amânarea este numită „un refuz arbitar”, conform sursei citate. Preşedintele României încă `analizează” numirea celor doi miniştri propuşi de prim-ministru pe posturile vizate iniţial de remaniere cu consecinţa revocării şi ulterior de demisie, cu consecinţa vacanţei postului de ministru.

CCR admite sesizarea lui Dăncilă, însă Iohannis nu ia nicio decizie referitor la remaniere

Curtea Constituţională a admis, pe 19 decembrie, sesizarea Guvernului cu privire la existenţa unui conflict juridic între Guvern şi preşedintele Klaus Iohannis, referitor la remanierea guvernamentală. În motivarea deciziei, Curtea Constituţională arată că preşedintele României nu şi-a exercitat atribuţia constituţională şi legală de a lua act de acestea şi de a semna decretul de revocare.

În concluzie, Curtea reţine că, în ambele situaţii, în ordinea survenirii lor, Preşedintele nu a acţionat în nici un fel, deci nu şi-a exercitat atribuţiile constituţionale prevăzute de art.85 alin.(2) din Legea fundamentală.

Despre motivarea refuzului lui Iohannis de numire, „Curtea reţine că aceasta trebuie să fie exprimată clar şi fără echivoc, în formă scrisă, tocmai pentru a se înţelege motivele şi criteriile pentru care a refuzat propunerea de numire”.

Judecătorii CCR au mai susţin că deşi nu există interval de timp precizat în Constituţie în care preşedintele Iohannis să ia o decizie cu privire la revocarea şi numirea miniştrilor, acesta nu este „un argument pentru tergiversarea sine die a prezentării motivelor”. Prin urmare, şeful statului "trebuie să-şi motiveze refuzul concomitent cu anunţarea deciziei sale de a nu da curs propunerii de numire formulate de prim-ministru", arată Curtea.

Astfel, „pentru soluţionarea prezentului conflict juridic de natură constituţională, Curtea constată că Preşedintele României urmează, pe de o parte, să emită de îndată decretele de constatare a vacantării celor două funcţii de ministru şi, pe de altă parte, să răspundă, de îndată, în scris şi motivat, propunerilor înaintate de prim-ministrul României cu privire la numirile în funcţia de ministru", arată CCR în motivarea deciziei.

Prin urmare, conform deciziei Curţii, Klaus Iohannis trebuie să semneze decretele de revocare ale miniştrilor demisionari ai Transporturilor şi Dezvotării, Lucian Şova şi Paul Stănescu. Totodată, şeful statului trebuie să răspundă, în scris, motivat, în legătură cu propunerile făcute de premierul Viorica Dăncilă, respectiv Olguţa Vasilescu la Ministerul Dezvoltării şi Mircea Drăghici la Ministerul Transporturilor.

Cu toate acestea, Klaus Iohannis a declarat, la o întâlnire informală vinerea trecută cu presa, la Palatul Cotroceni, că ar putea lua o decizie cu privire la revocarea şi numirea miniştrilor Dezvoltării şi Transporturilor, după Crăciun sau cel târziu după Revelion.

CCR, sesizată cu conflictul Parlament-ÎCCJ referitor la completurile de 5 judecători de la instanţa supremă

La începtul lunii octombrie, premierul Viorica Dăncilă a sesizat CCR în legătură cu un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) referitor la formarea completurilor de cinci judecători de la instanţa supremă. Sesizarea vine în contextul în care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, anunţase, iniţial, că l-a rugat pe ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, să se gândească dacă nu cumva poate sesiza, prin Guvern, Curtea Constituţională privind formarea completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Controversele au început după ce a intrat în vigoare Legea 304/2004 de modificare a legii privind organizare judiciară. Aceasta prevede că vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintele Secţiei Penale nu mai conduc completele de 5 judecători, ci toţi magistraţii din complet sunt traşi la sorţi.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat însă că modificările legislative aduse Legii nr.304/2004 nu conţin norme tranzitorii în cazul formării completelor de 5 judecatori aşa că schimbările intră în vigoare abia la începutul anului 2019. Cristina Tarcea a mai spus că de imediată aplicare este legea 207/2018, care arată că aceste complete de 5 judecători se trag la sorţi la începutul fiecărui an.

La Înalta Curte, Colegiul de conducere a decis să fie aplicată doar de la 1 ianuarie 2019, în timp ce Guvernul a susţinut că nu este respectat forul legislativ şi deciziile acestuia.

O lună mai târziu, mai exact pe 7 noiembrie, CCR anunţă că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să schimbe imediat, prin tragere la sorţi, toţi membrii completurilor de 5 judecători, ca urmare a constatării existenţei unui conflict juridic de natură constituţionnală între Parlament şi ÎCCJ.

Curtea decide că există conflict pe completurile de 5 de la ÎCCJ

Astfel, CCR admite că există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe tema constituirii completurilor de cinci judecători.

„A admis sesizarea formulată de prim-ministrul Guvernului României şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnaţi prin tragere la sorţi doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.255/2013”, arată Curtea, într-un comunicat de presă.

În urma acestei decizii, instanţa supremă nu a mai aşteptat motivarea CCR pentru eventuale precizări legate de modalitatea constituirii acestor completuri şi a organizat tragerea la sorţi.

Primul care a atacat această decizie a Colegiului de conducere a fost preşedintele PSD Liviu Dragnea, în dosarului angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, iar un judecător de la Secţia de Contencios a Curţii de Apel i-a dat dreptate: completurile nou înfiinţate sunt nelegal constituite.

Ulterior, a fost publicată şi motivarea deciziei Curţii Constituţionale, iar Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât că Înalta Curte trebuie să organizeze o nouă tragere la sorţi, dar în anumite condiţii: aceste completuri vor fi în număr total de şase, trei în civil şi trei în penal, iar toate dosarele vor fi repartizate în consecinţă.

Pe 13 decembrie, Înalta Curte s-a conformat hotărârii Consiliului şi a tras la sorţi pentru a doua oară judecătorii şi a redistribuit dosarele. Ulterior, pe 19 decembrie, în şedinţă, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât că, pentru anul 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va organiza tragerea la sorţi a judecătorilor care fac parte din compunerea completurilor de 5 judecători. CSM a stipulat însă că dosarele aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 31 decembrie 2018, de competenţa completurilor de 5 judecători, înfiinţate în anul 2018, potrivit regulilor stabilite prin Hotărârea Secţiei pentru judecători, vor fi judecate în continuare de aceste completuri.

Decizia Curţii Constituţionale privind completurile de 5 judecători de la instanţa supremă a dus la o situaţie fără precedent în justiţie. Avocaţii persoanelor condamnate au depus contestaţii în anulare a sentinţelor date de Completurile de 5 judecători, iar până acum au fost date decizii de suspendare a executării pedepselor pentru fostul ministru al Dezvoltării Elena Udrea, fostul senator şi ministru al Marilor Proiecte Dan Şova, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, fostul ministru al Energiei Constantin Niţă, fostul procuror-şef DIICOT Alina Bica, fostul şef ANAF Şerban Pop, Tudor Breazu şi omul de afaceri Horia Simu.

Pe rolul Completului 2 de 5 judecători se află dosarul în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu în legătură cu angajările fictive la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (D.G.A.S.P.C.) Teleorman. Acest complet a decis, la şedinţa de miercuri, să amâne procesul pentru data de 21 ianuarie.

C2 penal este format din următorii judecători: Enceanu Simona Daniela, Tatiana Lucia Rog, Alexandra Iuliana Rus, Luciana Mera, Rodica Aida Popa.

Noile completuri de 5 judecători de la Instanţa supremă au amânat, pentru a doua jumătate a lunii ianuarie, dosarele pe care le aveau pe rol, între care şi cel al lui Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului sau al lui Toni Greblă, secretar general al Guvernului şi al lui Victor Ponta.

Protocoalele SRI cu instituţiile din sistemul juridic, motiv de conflict la CCR

Pe 8 octombrie, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache a sesizat Curtea Constituţională cu privire la existenţa unui conflict între Parlament şi Ministerul Public, ca urmare a protocoalelor încheiate de SRI cu Parchetul General în 2009 şi 2016. Printre argumente ar fi şi acela că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar şi după denunţarea lor.

„Având în vedere că Ministerul Public- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin semnarea protocoalelor secrete cu Serviciul Român de Informaţii, şi-a încălcat propriile competenţe constituţionale, şi, uzurpând competenţele Parlamentului, a învestit Serviciul Român de Informaţii cu competenţa de a desfăşura activităţi specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis expres de legiuitor prin legea 42/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI”, prevede textul sesizării depuse la CCR.

Sursa citată precizează că aceste protocoale secrete clasificate dintre Ministerul Public şi SRI nici nu au fost comunicate instanţelor şi nici nu au fost făcute publice, cu atât mai mult nu au fost publicate în Monitorul Oficial.

Legat de protocolul Ministerul Public-SRI, din anul 2016, în documentul menţionat se arată că: `extinde cooperarea SRI – Ministerul Public dincolo de limitele prevăzute de OUG 6/2016”.

„Protocolul din 2016 reia practica vechiului protocol din 2009, prin care procurorii raportau SRI modul de valorificare a informaiilor primate. Prin această prevedere, procurorii devin subordonaţii ofiţerilor de informaţii”, potrivit textului sesizării.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a încălcat brutal principiul colaborării loiale dintre puterile statului, susţine sursa citată.

„Prin ascunderea existenţei protocoalelor cu SRI faţă de instanţele de judecată, PÎCCJ a împiedicat în mod indubitabil judecătorii să facă un control complet cu privire la legalitatea şi temeinicia tuturor probelor obţinute, viciind în acest mod actul de judecată şi împiedicând instanţele să judece în mod independent şi imparţial”, mai arată documentul.

Iordache, la CCR, despre protocoale: Situaţia de după 2009 e gravă, la fel ca în perioada comunistă

La şedinţa Curţii Constituţionale din 28 noiembrie, părţile implicate în conflict au susţinut punctele de vedere. Astfel, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a spus atunci că situaţia de după 2009 e foarte gravă, precum în perioada comunistă, când organele securiste făceau investigaţii penale. Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor l-a acuzat pe procurorul general Augustin Lazăr că a minţit atunci când a spus că protocoalele sunt doar metodologii de lucru.

Deputatul PSD a susţinut că ofiţerii SRI acţionau ca veritabile organe de cercetare secrete,iar, prin încheierea acestor protocoale, a fost ştirbit atributul suveran al instanţelor de a se pronunţa asupra litigiilor.

În replică, reprezentantul Ministerului Public la CCR, Iuliana Nedelcu, a declarat că acestea au fost documente tehnice şi nu a existat o interdicţie de clasificare a lor. Totodată, aceasta a spus că protocoalele au fost acorduri tehnice, care nu au stabilit norme juridice de conduită.

După şedinţa în care părţile au susţinut punctele de vedere, Curtea Constituţională a amânat în două rânduri, odată pe 13 decembrie şi altădat pe 19 decembrie pronunţarea pe sesizarea Camerei Deputaţilor cu privire la existenţa unui conflict între Parlament şi Ministerul Public. CCR urmează ia o decizie în plenul din 16 ianuarie.