Rusia a lovit cu o rachetă cu focos termobar la Kursk. Riscurile şi efectele folosirii unei astfel de arme

Situaţia de la graniţa dintre Rusia şi Ucraina devine din ce în ce mai tensionată pe zi ce trece. Vineri seară, forţele armate ruse şi-au intensificat răspunsul la ofensiva ucraineană din regiunea Kursk, lovind ţinte cu o bombă termobarică aer-combustibil Odab-500 de 500 kg.

Raidul, efectuat de un avion de luptă-bombard supersonic multifuncţional Su-34, a vizat un grup de bărbaţi ucraineni şi echipamente militare în zonele din jurul oraşului Sudzha. Moscova a justificat utilizarea acestei arme puternice ca răspuns la ceea ce consideră o „ameninţare directă” pentru centrala nucleară Kursk, una dintre cele mai critice instalaţii ale ţării.

În timpul unei conversaţii cu şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, Alexei Likacev, preşedintele agenţiei atomice ruse Rosatom, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la siguranţa centralei.

Se numeşte „bomba cu vid”

Bombele termobarice, cunoscute şi sub denumirea de „bombe cu vid” sau „bombe cu aerosoli”, sunt printre cele mai devastatoare arme disponibile pentru arsenalele militare moderne. Forţa lor letală provine din compoziţie: aproape în întregime este combustibil exploziv menit să „sugă oxigenul” din zona înconjurătoare şi astfel să amplifice forţa exploziei.

Mecanismul de funcţionare presupune două faze: iniţial, o primă sarcină explozivă dispersează combustibilul într-un nor care poate pătrunde şi în structurile interioare. Ulterior, o a doua încărcare declanşează explozia acestui nor, care, alimentat de oxigenul prezent în atmosferă, se transformă într-o masă de foc cu putere distructivă mare.

Efectul este devastator: explozia durează mai mult decât armele convenţionale şi poate acoperi o zonă foarte mare, cu daune foarte grave pentru oricine se află în raza de acţiune.

Deşi nu există reglementări internaţionale specifice privind utilizarea bombelor termobarice, utilizarea lor împotriva ţintelor civile poate fi considerată o crimă de război, potrivit Convenţiilor geneva şi de la Haga. Forţele ucrainene au acuzat în repetate rânduri Rusia că foloseşte aceste tipuri de arme în timpul conflictului, dar aceasta este prima dată când Moscova a recunoscut în mod deschis utilizarea lor.

În lumina temerilor ridicate de intensificarea luptelor în regiune, autorităţile ruse au asigurat populaţia că în prezent nu există niciun pericol de contaminare radioactivă în Kursk. Conform celor raportate de agenţia FMBA, care monitorizează constant situaţia, măsurătorile efectuate indică faptul că nivelurile de radiaţii gamma sunt în limitele normale.

Ar fi fost efectuate peste 60 de măsurători, toate cu rezultate care exclud riscurile imediate pentru sănătatea populaţiei locale.