Indicele de modernitate a României, creştere de 9 puncte în 25 de ani. Studiu UBB Cluj

Potrivit studiului, între anii 1993 şi 2018 se observă o creştere cu 9 puncte a Indicelui de Modernitate a României (IMR), de la 39 la 48, pe o scală de 100 puncte.

Autorii studiului susţin că creşterea nivelului de modernitate se datorează „intrării în arenă a generaţiilor mai tinere”.

„Pe vârstă/generaţii, IMR se prezintă astfel: 39 la românii născuţi în 1960 (din Generaţia Baby Boomers), 44 la cei născuţi în 1980 (trecerea de la Generaţia X la Generaţia Y/Millennials) şi 49 la cei născuţi în 2000 (din Generaţia Z). Concluzia mai exactă a studiului este că România se modernizează, poate mai lent faţă de aspiraţii şi aşteptări, dar o face, iar în parte, creşterea nivelului de modernitate reprezintă o consecinţă şi a intrării în arenă a generaţiilor mai tinere”, se arată într-un comunicat al UBB.

„Aceste modificări pot provoca instituţiile sociale mai vechi, dar constituie oportunităţi pentru a integra mai bine noile instituţii româneşti în spaţiul geopolitic vestic al Uniunii Europene şi NATO. Dacă vrem să dezvoltăm IMR şi legătura bidirecţională cu indicatorii Indexului de Dezvoltare Umană (HDI) în forma unei ţări moderne, atunci trebuie încurajate: (1) Educaţia (ex. reducerea abandonului şcolar; reducerea analfabetismului funcţional; promovarea în curriculum a valorilor emancipative: autonomie, încredere, indulgenţă etc.); (2) Dezvoltarea socio-economică prin politici economice stimulative; (3) Apariţia de noi joburi (ex. cu prestigiu ocupaţional crescut) prin politici economice şi stimularea dezvoltărilor antreprenoriale în astfel de domenii; şi (4) Urbanizarea. Monitorizarea anuală a IMR, ca evoluţie naturală şi/sau în relaţie cu propunerile de politici publice/intervenţii ţintite, este de dorit”, a declarat Daniel David, unul din autorii studiului.

Potrivit reprezentanţilor universităţii, Indexul de Modernizare a României (IMR) angajat în acest Raport are patru faţete: individualism (autonomie)/colectivism; încredere/neîncredere; indulgenţă/datorie şi satisfacţia faţă de propria viaţă. IMR a fost analizat printr-o analiză dinamică şi generaţională a modernizării României, dinamica a luat în calcul perioade diferite, iar analiza generaţională a luat direct în calcul anul naşterii, care permite şi explorarea pe următoarele generaţii: Generaţia tăcută (cei născuţi înainte de 1946); Generaţia Baby Boomer (cei născuţi între 1946-1964); Generaţia X (cei născuţi între 1965-1980); Generaţia Y/Millennials (cei născuţi între 1981-1996); Generaţia Z (cei născuţi începând cu 1997; având cel puţin vârsta de 18 ani la data culegerii datelor), au mai arătat cercetărorii de la UBB Cluj-Napoca.