SUA recomandă României să aloce fonduri pentru victimele traficului de persoane

SUA recomandă României reluarea finanţării programelor de asistenţă a victimelor traficului de persoane, creşterea calităţii serviciilor oferite acestora şi construirea la Bucureşti a unui adăpost destinat în exclusivitate victimelor repatriate.

218 afișări
Imaginea articolului SUA recomandă României să aloce fonduri pentru victimele traficului de persoane

SUA recomandă României să aloce fonduri pentru victimele traficului de persoane (Imagine: Shutterstock)

Recomandările şi alte observaţii pe acest subiect sunt cuprinse în Raportul privind traficul de persoane pe 2012, dat publicităţii de Departamentul de Stat al SUA.

"Guvernul României nu îndeplineşte întru totul standardele minime în vederea eliminării traficului de fiinţe umane; totuşi, Guvernul depune eforturi semnificative în acest sens", se spune în raport, precizându-se că, în perioada de referinţă, autorităţile române şi-au intensificat substanţial eforturile de aplicare a legii, începând urmărirea penală într-un număr mare de cazuri şi efectuând anchete comune cu autorităţile omologe de aplicare a legii din Europa. Totodată, numărul de urmăriri în justiţie şi condamnări pentru trafic de persoane a crescut semnificativ, iar autorităţile au continuat să condamne o mare parte a infractorilor la închisoare, se mai arată în raport.

Însă, "pentru al patrulea an consecutiv, Guvernul nu a acordat fonduri ONG-urilor care oferă asistenţă victimelor traficului de persoane şi nu a asigurat în Bucureşti adăposturi destinate în exclusivitate adulţilor şi copiilor victime ale traficului de persoane".

Astfel, printre recomandările pentru România cuprinse în raport se regăsesc: reluarea finanţării programelor de asistenţă a victimelor traficului de persoane, inclusiv alocarea unor fonduri pentru ONG-urile care oferă diferite servicii victimelor, creşterea calităţii serviciilor oferite victimelor, asigurarea unei îngijiri substanţiale prin consiliere psihologică, reabilitare şi alte activităţi de asistenţă a victimelor, construirea la Bucureşti a unui adăpost destinat în exclusivitate victimelor traficului de persoane repatriate, eliminarea restricţiilor de mişcare impuse victimelor pe perioada plasării în centrele finanţate de guvern în cazul în care ele nu vizează siguranţa victimelor.

Îmbunătăţirea eforturilor de identificare a potenţialelor victime în rândul categoriilor vulnerabile de populaţie, precum imigranţii fără documente de identitate, muncitorii străini, populaţia de etnie romă şi copiii care cerşesc sau se prostituează, anchetarea amănunţită şi demararea urmăririi penale în cazurile de presupusă complicitate a funcţionarilor guvernamentali la acte de trafic de persoane şi pedepsirea cu închisoare a funcţionarilor statului condamnaţi pentru asemenea infracţiuni se regăsesc de asemenea pentru recomandări.

României îi mai este recomandat să ia în considerare acordarea dreptului de muncă străinilor care au fost victime ale traficului de persoane pe perioada permiselor de şedere temporară şi să înfiinţeze o funcţie de raportor la nivel naţional care să asigure evaluări independente periodice ale politicilor naţionale în acest domeniu.

România interzice orice formă de trafic de fiinţe umane prin Legea nr. 678/2001, care prevede pedepse cu închisoarea între trei şi 15 ani pentru cei găsiţi vinovaţi de această infracţiune.

În anul 2012, autorităţile au anchetat 867 de cazuri de trafic de fiinţe umane, în timp ce în 2011 fuseseră anchetate 897 cazuri. În 2012, au fost puse sub acuzare 667 de persoane, iar 427 au fost condamnate, pentru trafic de fiinţe umane, în comparaţie cu 480 de persoane puse sub acuzare şi 276 condamnate în 2011. Guvernul a raportat că aproximativ trei sferturi dintre traficanţii condamnaţi (334 din 427) au primit pedepse cu închisoarea între unul şi 15 ani.

În ceea ce priveşte procentul de copii care cad victime traficului de persoane, s-a constatat că 255 dintre cele 427 de persoane condamnate au fost judecate în baza articolului de lege care se referă la "traficul de minori", şi nu în baza articolului mai general ce se referă la "traficul de persoane". Guvernul nu dispune de statistici diferenţiate privind traficul de persoane în scopuri de exploatare sexuală şi traficul de persoane în scopuri de muncă forţată, deşi a semnalat faptul că cel puţin 77 dintre anchetele din 2012 au vizat cazuri de exploatare de minori în scopuri de munca forţată, iar 396 au vizat cazuri de trafic de persoane în scopuri de exploatare sexuală.

În 2012, autorităţile române au identificat 1.041 de victime ale traficului de fiinţe umane, comparativ cu cele 1.043 victime identificate în 2011. Dintre acestea, 492 de persoane au fost traficate pe teritoriul ţării.

Aproximativ jumătate din numărul total de victime - 526 de persoane - au fost traficate în scopul exploatării sexuale, în timp ce 410 persoane au fost traficate în scop de muncă forţată. Alte victime au fost forţate să cerşească, să fure sau să participe la realizarea de materiale pornografice. Numarul de copii victime ale traficului de persoane a crescut de la 319, în 2011, la 370, anul trecut.

Totodată, în 2012, Guvernul a referit 352 de victime ale traficului de persoane către instituţii care oferă asistenţă, în timp ce, în 2011, 417 victime au beneficiat de servicii sociale plătite de stat. Autorităţile locale au finanţat şi au asigurat funcţionarea de adăposturi, unele dintre acestea destinate exclusiv victimelor traficului de persoane. În 2012, în aceste adăposturi au fost găzduite 112 victime ale traficului de persoane.

Societatea civilă a semnalat însă faptul ca aceste centre au restrâns autonomia si libertatea de mişcare a victimelor traficului de persoane şi a pus la îndoială calitatea serviciilor oferite, în unele cazuri asistenţa psihologică constând într-o singură vizită la un psiholog şi nu în îngrijire consistentă. În mod similar, reabilitarea copiilor care au fost victime ale traficului de persoane şi sunt extrem de vulnerabili a constat în doar una sau doua vizite ale asistenţilor sociali.

România este ţara de origine, tranzit şi destinaţie pentru bărbaţi, femei şi copii traficaţi în scopul muncii forţate, precum şi pentru femei şi copii traficaţi în scopul exploatării sexuale. Copiii reprezintă cel puţin o treime dintre victimele traficului de persoane din România. Majoritatea covârşitoare a traficanţilor care recrutează şi exploatează cetăţeni români sunt de origine română. În general, aceştia îsi aleg victimele din rândul aceluiaşi grup etnic sau din rândul propriilor rude. Frecvent, traficanţii exploatează victimele în România înainte de a le transporta în străinătate pentru prostituţie sau muncă forţată.

România este ţara de destinaţie pentru un număr mic de victime ale traficului de persoane, printre acestea numărându-se persoane traficate în scopuri de exploatare sexuală din Moldova şi persoane traficate în scopuri de muncă forţată din Bangladeş şi Serbia. Fetele şi băieţii din România, în special cei ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, pot deveni victime ale traficului în scopuri sexuale pe teritoriul României. Guvernul şi reprezentanţii ONG-urilor au semnalat o creştere a numărului de victime cu dizabilităţi.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici