Sute de imobile din Bucureşti reprezintă un pericol public în caz de cutremur. Raed Arafat spune că suntem pregătiţi

Cutremurul care a zguduit vineri Grecia şi, mai ales, Turcia, aduce iar în prim-plan un subiect sensibil pentru noi: situaţia clădirilor cu bulină roşie din Bucureşti şi alte oraşe ale ţării.

Bucureştiul este capitala europeană care prezintă cel mai mare risc seismic. Aici sunt 350 de clădiri încadrate în clasa I de risc, la care se adaugă alte peste 2.000 de clădiri încadrate în diferite clase de risc şi vulnerabile în cazul unui cutremur puternic. Li se adaugă mii de imobile din restul localităţilor din România, expuse activităţii seismice din Vrancea.

Asta înseamnă că zeci de mii de vieţi sunt zilnic în pericol. Cele mai multe dintre blocurile din Bucureşti sunt expertizate acum 20 de ani.

Joi, o clădire din cartierul evreiesc, încadrată în categoria monument istoric, s-a prăbuşit. Nu a fost nevoie de vreun cutremur ca aceasta să pice, iar oamenii care locuiesc în vecinătate au fost speriaţi de o bubuitură puternică.

Pompierii au evacuat şase persoane şi, din fericire, nimeni nu a fost rănit. În România s-au produs cinci cutremure în noaptea de joi spre vineri, la interval de câteva ore, în Vrancea şi Vaslui. Cel mai puternic seism a avut magnitudinea 4.2.

Şeful DSU, Raed Arafat, spune că suntem bine pregătiţi în cazul unui cutremur major. Parcă am mai auzit astfel de replici.

Raed Arafat: Ce s-ar întâmpla dacă am avea noi o asemenea situaţie? Acelaşi lucru. Depinde de amploare şi impact şi decidem dacă e nevoie să vină echipe de salvare-căutare din afară. În ultima perioadă au fost pregătite mai multe echipe, dotate pentru a putea interveni în mai multe zone.

Laurenţiu Plosceanu, preşedinte ARACO: Cred că noi am fi mult mai pregătiţi din perspectiva standardelor la care au fost construite clădirile din Bucureşti. Suntem mult mai bine pregatiti, cu toate că sunt mai multe niveluri: clădirile interbelice, clădirile în perioada recentă, acele facute în regie proprie.