Un martor protejat din dosarul de dare de mită al lui Ghiţă a declarat că deputatul i-a dat lui Bădescu un imobil şi că Asesoft era administrată de acesta

Un martor cu identitate protejată a declarat, vineri, în faţa judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), că Sebastian Ghiţă a controlat Asesoft şi după ce a fost ales deputat şi că i-a oferit o casă drept mită fostului primar al municipiului Ploieşti, Iulian Bădulescu.

2679 afișări
Imaginea articolului Un martor protejat din dosarul de dare de mită al lui Ghiţă a declarat că deputatul i-a dat lui Bădescu un imobil şi că Asesoft era administrată de acesta

Un martor protejat din dosarul de dare de mită al lui Ghiţă a declarat că deputatul i-a dat lui Bădescu un imobil şi că Asesoft era administrată de acesta

Magistraţii ICCJ au audiat, vineri, prin videoconferinţă, doi martori cu identitate protejată în dosarul în care Sebastian Ghiţă este judecat pentru dare de mită, spălare de bani şi instigare la abuz în serviciu, unul dintre martori declarând că Ghiţă a controlat firma Asesoft şi după ce a fost ales deputat şi că i-a oferit o casă drept mită fostului primar al municipiului Ploieşti, Iulian Bădulescu.

"Ştiu că Sebastian Ghiţă era administratorul Asesoft, pe care a administrat-o până a ajuns deputat. A predat apoi administrarea unei rude a soţiei sale, Sorin Chirilă. Sunt într-o relaţie de prietenie şi cu Chirilă. Ştiu că societatea era administrată în fapt de Ghiţă Sebastian. Cunosc faptul că Ghiţă, în timpul campaniei, când era sigur că o să câştige, făcea demersurile să găsească noi administratori. Fiind deputat, Ghiţă nu mai putea şi oameni de încredere, gen Chirilă, trebuiau să administreze în locul lui, dar cu sfaturile lui. Chirilă trebuia să ia acţiunile societăţii şi să îi reprezinte interesele", a declarat martorul în faţa judecătorilor.

Acesta a susţinut că Sebastian Ghiţă l-a ajutat pe Iulian Bădescu să câştige alegerile la Primăria Municipiului Ploieşti în schimbul unor contracte fără licitaţie, iar ulterior i-a dat mită o casă.

"Ploieşti e împărţit în mai multe sectoare conduse de membri PSD. Odată cu nominalizarea lui Bădescu, membrii respectivi au fost schimbaţi la solicitarea domnului Ghiţă. Nu toţi, acolo unde erau consideraţi insuficient de implicaţi în campania domnului primar. Se ştia la Ploieşti că Iulian Bădescu nu e o persoană avută şi nu-şi permitea o campanie de asemenea anvergură. Ghiţă era un fel de director de campanie. El ştia cum să cheltuiască banii. Oamenii din campanie erau apropiaţi ai lui Ghiţă. Bădescu se îndatora aşa şi domnul Ghiţă a caştigat contracte de 300 de mii de euro cu primăria. Nu contracte cu licitaţie, ci cu încredinţare directă. Contracte care s-au desfăşurat în anii 2012 - 2013. Erau încheiate între Asesoft International şi Primăria Ploieşti. Odată cu încheierea acestor contracte, Ghiţă, prin Asesoft, i-a dat lui Bădescu, cu titlu de mită, un imobil în apropiere de locuinţa acestuia. Pentru că valoarea casei era mai mare decât a contractelor, Bădescu trebuia să facă nişte sponsorizări prin primărie către clubul de baschet Asesoft. Suma era de 500 de mii de euro pe an. Bădescu se plângea că suma era mare, dar Ghiţă voia să majoreze sponsorizarea", a mai spus martorul.

Sebastian Ghiţă a declarat, la ieşirea din sala de judecată, că declaraţiile martorilor nu sprijină acuzaţiile aduse de procurorii DNA şi că i-a fost ruşine de comportamentul şi de declaraţiile acestora în timpul audierilor.

"Sentimentul şi senzaţia pe care le-am avut au fost că (...) mi-a fost şi mie ruşine de comportamentul, calitatea şi felul în care au decurs lucrurile. Nu cred că judecătorii de aici trebuie să judece chestiuni bazate pe însăilături. (...) Am aşteptat şi eu astăzi cu sufletul la gură să văd ce pot spune acei martori acoperiţi, ce îi face să fie acoperiţi şi cu grozăvie am văzut că nu spun nimic, nici măcar cu identitatea protejată. Nu pot aduce nici măcar un element cu care să sprijine acuzaţiile celor de la DNA. Aproape că le încurcă. Aproape că fac eforturi denunţătorii cu identitate protejată să încurce acuzaţiile celor de la DNA, problema fiind în faptul că la Înalta Curte nu putem, nici eu, ca cetăţean şi nici procurorii, acuzatorii din partea statului, să ne prezentăm aşa, în bătaie de joc", a declarat Sebastian Ghiţă.

Procurorii DNA care au instrumentat dosarul în care deputatul Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată pentru dare de mită, spălare de bani şi instigare la abuz în serviciu au stabilit, pe parcursul cercetărilor, că parlamentarul, aflat la primul mandat, a cesionat părţile sociale pe care le deţinea ca acţionar majoritar la SC Asesoft International SA unei companii de tip offshore din Cipru, companie deţinută în totalitate de el.

"Conform informării transmise de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, firmele din grupul Asesoft au fost înfiinţate de Ghiţă Sebastian Aurelian şi s-au remarcat prin capacitatea de a obţine contracte bănoase cu statul, în domeniul IT. (…) Până la data de 14 februarie 2011, S.C. Asesoft International SA l-a avut ca acţionar majoritar pe Ghiţă Sebastian Aurelian, pentru ca, după această dată, să-şi cesioneze părţile sociale către Minasee Holdings LTD Cipru, companie de tip offshore deţinută 100% de Ghiţă Sebastian Aurelian", se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii DNA.

Potrivit sursei citate, după ce a fost ales deputat, Ghiţă a renunţat la companiile pe care le-a înfiinţat şi condus înainte de a fi parlamentar, însă a continuat să controleze activitatea acestor firme prin rude şi apropiaţi.

Totodată, procurorii DNA au stabilit că între firmele înfiinţate de Ghiţă s-au produs transferuri de fonduri "semnificative din punctul de vedere al cuantumului sumelor", despre care anchetatorii spun că "nu par să aibă un scop economic real".

"În perioada 2013-2014, au fost identificate transferuri de fonduri bidirecţionale, însemnate ca volum şi frecvenţă, între entităţile membre ale grupului, în componenţa cărora sunt incluse fonduri provenite de la trezorerie, încasate de S.C. Asesoft International SA din contracte încheiate cu statul (de la buget sau din fonduri europene), dintre acestea făcând parte şi S.C. Asesoft Technologies SRL şi S.C. Sunsmart Integrare IT SRL. Operaţiunile nu par să aibă un scop economic real, având în vedere că sumele nu au fost folosite în realitate decât pentru a fi transferate succesiv în conturile mai multor persoane fizice şi juridice dintre cele menţionate", se arată în rechizitoriu.

Procurorii susţin, de asemenea, că "sume impresionante de bani tranzitează conturile societăţilor mai sus menţionate (care fac parte din grupul Asesoft - n.r.), iar circuitele descrise nu sugerează o activitate comercială rezonabilă, specifică unei pieţe, ci doar circuite «suveică» care - aparent - nu par a indica vreo activitate economică".

"Modul de derulare a acestor tranzacţii (…) pare a fi mai degrabă rezultatul unui algoritm creat artificial (soft) după care sumele tranzitează, aparent haotic, conturile societăţilor. Este posibil ca, prin desfăşurarea acestui «hăţiş» de tranzacţii, cei implicaţi să fi urmărit, de fapt, pierderea urmei cel puţin a unei părţi din sumele provenite de la bugetul de stat", se mai arată în rechizitoriu.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici