Un ONG cere Academiei Române schimbarea definiției pentru „femeie” din DEX. Motivul care stă la baza acestei cereri
Potrivit comunicatului publicat de World Vision România, dicționarele de sinonime încă listează termeni preiorativi pentru cuvântul „femeie”, fiind asociat cu „nevastă, muiere, femeie de serviciu” sau chiar „femeie publică” cu trimitere la „cocotă, prostituată” și alți termeni de acest gen.
În ceea ce privește definiția termenului „bărbat”, ONG-ul reclamă că el este asociat în dicționare cu termeni precum „bărbat adevărat, voinic, curajos sau om în toată firea”, reprezentanții afirmând că „diferența de perspectivă este evidentă”.
Astfel, Fundația solicită Academiei Române revizuirea și actualizarea acestor definiții, astfel încât să reflecte realitatea prezentului și principiile egalității de gen, după cum se arată în comunicatul publicat de World Vision România.
„Dacă vrem o Românie în care fetele și femeile sunt respectate, trebuie să începem cu fundamentul culturii: cuvântul. O definiție nu este un detaliu tehnic. Este cel mai simplu mod în care înțelegem și exprimăm un concept. Și acest lucru trebuie să reflecte respect, nu stereotipuri”, a precizat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
Femeia, în vitrină
Alături de DEX Online, organizația a introdus în proiectul „cuvântul din vitrină”, termenul „femeie”, definit cu o serie de caracteristici precum „curajoasă, hotărâtă, determinată, înțeleaptă, inteligentă, puternică, fermă, vizionară, empatică”. Inițiativa are scopul de a schimba percepția asupra termenului, definindu-l în concordanță cu autonomia, forța, dar și influența pozitivă pe care femeile o au în societatea contemporană.
Apelul vine pe fondul statisticilor ridicate legate de abuz din România. Potrivit ONG-ului, peste 5 din 10 fete cunosc adolescente care au trecut prin forme de abuz. De asemenea, 4 din 10 băieți cunosc fete care au fost victimele unui abuz.
„Fetele raportează într-o proporție de aproape 90% experiențe precum atingeri neconsimțite, presiune fizică, intimidări sau comentarii sexuale, iar băieții confirmă la rândul lor că astfel de situații se întâmplă frecvent în comunitățile lor. Deși 57% dintre băieți declară că se identifică cu valorile mișcării feministe, doar 8% ar interveni activ în apărarea unei fete agresate”, arată sursa citată.
Tinerele se confruntă cu presiunea de gen în școli
În școli, presiunea de gen rămâne un fenomen major. Potrivit World Vision România, mai mult de 6 tinere din 10 se simt judecate pentru felul în care se îmbracă, iar mai mult de 4 dintre acestea percep o presiune constantă de a arăta perfect. Acest context afectează profund stima de sine, dar și modul în care tinerele fete sunt percepute în spațiul public.
„Nu putem vorbi despre prevenirea violenței dacă ignorăm modul în care societatea definește femeia. Cuvintele nu sunt neutre. Ele pot răni, pot limita și pot valida mentalități care, în forme grave, duc la abuz. Avem nevoie ca instituțiile care stabilesc normele limbii române să reflecte realitatea prezentului, nu prejudecăți”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.