Universităţile româneşti nu sunt în topul primelor destinaţii de studii pentru europeni

Potrivit raportului, excepţie face Republica Moldova, situaţie explicabilă având în vedere politica statului român de a oferi locuri speciale de studiu cetăţenilor moldoveni.

Cifrele cu privire la studenţii străini care aleg sistemul de învăţământ superior românesc sunt încă scăzute în comparaţie cu statele europene - într-o ierarhie de acest tip România ocupând o poziţie codaşă.

"Această situaţie ne face să ne punem întrebări ce privesc atât la gradul de competitivitate şi de deschidere către spaţiul european al educaţiei pe care îl au universităţile româneşti, cât şi la capacitatea universităţilor româneşti de a crea şi asigura condiţiile necesare găzduirii studenţilor străini, toate acestea în condiţii de subfinanţare din fonduri publice a învăţământului superior", potrivit autorilor raportului.

România şi Bulgaria au cele mai mici rate de participare în programe de formare continuă şi de dezvoltare profesională a angajaţilor din totalul statelor europene (1,3% faţă de 29,2%, Danemarca având cea mai mare valoare înregistrată în Europa). Această situaţie nu este deloc încurajatoare, în condiţiile în care, pentru România, gradul de angajabilitate profesională a populaţiei între 15 şi 64 de ani era, în 2008 de 59%, faţă de media UE 27 de 65,9%, mai arată autorii studiului.

Totodată, raportul menţionează că există un decalaj între sistemul extern naţional de asigurare a calităţii, evaluat pozitiv la nivel european, şi capacitatea universităţilor de a implementa mecanismele de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii.

Multe dintre universităţile româneşti nu au comisii active de asigurare internă a calităţii şi întâmpină dificultăţi în furnizarea datelor şi informaţiilor de certificare a calităţii, inclusiv a celor solicitate de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) cu privire la asigurarea calităţii. Universităţile din România "suferă cronic" din cauza lipsei unor sisteme funcţionale de colectare, procesare şi raportare a datelor privitoare la fluxurile de studenţi şi activităţi din interiorul lor.

Sistemele de consiliere şi orientare în carieră şi pentru piaţa muncii a studenţilor sunt încă foarte slab dezvoltate la nivel universitar, în ciuda faptului că universitarii îşi asumă funcţia socială de pregătire a absolvenţilor pentru piaţa muncii, potrivit Barometrului calităţii.