Un elev din clasa a X-a de la Colegiul de Stiinţe ale Naturii ”Emil Racoviţă” din Braşov, aflat într-o tabără internaţională undeva în Europa, în anul 2003, s-a adresat colegilor săi cu următoarele cuvinte: ”Dragi prieteni, mă numesc Gulea Sever şi vin din România. Sunt cetăţean român, dar sper ca în curând să devin un cetăţean al Uniunii Europene. Deşi mă simt deja ca un cetăţean al UE, aş dori ca acest statut să-mi fie recunoscut oficial”. S-a întîmplat un an mai tîrziu. Astăzi, acel elev e un cetăţean matur al României, dacă nu a emigrat între timp. Îi place sau nu să fie cetăţean european, nu ştiu. Mie îmi place şi nu-mi place. Nu mă simt atât european, cât mă simt român. Şi român mă voi simţi, până la capătul zilelor.