Veste importantă pentru fermierii români: ajutoarele naționale tranzitorii ar putea continua și după 2027
Decizia reprezintă însă o etapă a negocierilor, nu forma definitivă a viitorului regulament. Bucureștiul anunță că va urmări menținerea prevederilor referitoare la ANT până la adoptarea documentului final.
România a făcut din menținerea ANT o prioritate
Rezultatul a fost obținut în cadrul negocierilor desfășurate la Consiliul Agricultură și Pescuit din 26-27 octombrie, la Luxemburg, unde România este reprezentată de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu.
Potrivit Ministerului Agriculturii, continuarea ajutoarelor naționale tranzitorii reprezintă principala prioritate a României în aceste negocieri.
Barbu a solicitat explicit includerea posibilității acordării acestui sprijin în viitorul regulament și a prezentat-o drept o condiție esențială pentru susținerea de către România a poziției Consiliului asupra propunerii.
„Am cerut ca fermierii români să poată beneficia în continuare de ajutoarele naționale tranzitorii și după 2027. Am insistat ca această posibilitate să fie prevăzută în regulament, iar acceptul Președinției Consiliului UE este un rezultat important pentru România”, a declarat ministrul.
Acesta a precizat că negocierile nu se încheie odată cu introducerea prevederii în textul de compromis.
„Vom urmări ca prevederile privind ANT să fie păstrate în forma finală a regulamentului și vom susține în continuare o finanțare a agriculturii care să răspundă nevoilor din ferme”, a adăugat Florin Barbu.
Bucureștiul cere finanțare adecvată pentru PAC 2028-2034
România a susținut în cadrul negocierilor și asigurarea unei finanțări considerate adecvate pentru Politica Agricolă Comună în perioada 2028-2034.
O altă solicitare vizează reducerea în continuare a diferențelor dintre nivelurile plăților de care beneficiază fermierii din diferitele state membre ale Uniunii Europene.
Bucureștiul mai dorește ca plafonarea și reducerea progresivă a plăților pe suprafață să rămână opționale, astfel încât statele membre să nu fie obligate să aplice aceste mecanisme.
România cere bani europeni pentru infrastructura de irigații
Finanțarea infrastructurii de irigații reprezintă o altă prioritate prezentată de delegația României.
Autoritățile române solicită includerea acesteia în categoria investițiilor neproductive, astfel încât finanțarea să poată fi accesată atât de fermieri, cât și de organizațiile și grupurile acestora.
România a cerut și simplificarea instrumentelor pentru gestionarea riscurilor din agricultură. Propunerea urmărește ca pierderile să poată fi evaluate separat, la nivelul fiecărei culturi sau specii de animale afectate.
Discuții pentru reluarea exporturilor de ovine
În paralel cu negocierile privind viitoarea PAC, ministrul Agriculturii a continuat discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene pentru reluarea exporturilor românești de ovine către state din afara Uniunii Europene.
Demersurile urmăresc identificarea unor soluții care să permită ridicarea restricțiilor, cu respectarea condițiilor de siguranță sanitar-veterinară.
Obiectivul declarat este redeschiderea piețelor externe pentru crescătorii români de ovine.
În privința ajutoarelor naționale tranzitorii, rezultatul obținut la Luxemburg rămâne unul de etapă. Menținerea efectivă a acestui mecanism după 2027 depinde de rezultatul negocierilor și de forma finală în care va fi adoptat regulamentul privind viitoarea Politică Agricolă Comună.