Vier Pfoten: Amendarea persoanelor care hrănesc câinii fără stăpân, o aberaţie cap - coadă

Coordonatorul de proiecte al organizaţiei Vier Pfoten România, Kuki Bărbuceanu, a declarat luni, pentru MEDIAFAX, că amendarea persoanelor care hrănesc câinii fără stăpân, măsură pe care Primăria Capitalei vrea să o introducă, este "o aberaţie cap - coadă", iar aplicarea ei ar fi "o bombă cu ceas".

1969 afişări
Imaginea articolului Vier Pfoten: Amendarea persoanelor care hrănesc câinii fără stăpân, o aberaţie cap - coadă

Vier Pfoten: Amendarea persoanelor care hrănesc câinii fără stăpân, o aberaţie cap - coadă (Imagine: Bogdan Stamatin/ Mediafax Foto)

Decizia de a propune introducerea unei amenzi de până la 5.000 de lei pentru persoanele care hrănesc câinii fără stăpân a fost luată în urma comentariilor şi propunerilor făcute de cetăţeni la proiectul pentru modificarea Hotărârii CGMB nr. 243/2009 privind controlul reproducţiei câinilor în Municipiul Bucureşti, în perioada în care acesta s-a aflat în dezbatere publică, a declarat pentru MEDIAFAX coordonatorul de proiect al Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA), Răzvan Băncescu.

În replică, reprezentantul Vier Pfoten a apreciat că acei cetăţeni care au înaintat o astfel de propunere, "în afară de faptul că un câine are patru picioare, o coadă şi un bot, nu mai cunosc nimic" despre acest animal. Bărbuceanu a mai arătat că, trăgându-se din lup, câinii vor continua să umble în haită, pentru a-şi procura hrană, iar "dacă până acum oamenii se plângeau că le muşcau copiii, acum vor fi mâncaţi copiii".

"Dacă s-ar aplica (amendarea cetăţenilor care hrănesc câinii fără stăpân, n.r.), ar fi un dezastru, o bombă cu ceas", a mai spus Bărbuceanu.

Totodată, el a arătat că Primăria Capitalei se contrazice prin introducerea acestei noi prevederi în proiectul pentru modificarea Hotărârii CGMB nr. 243/2009 privind controlul reproducţiei câinilor în Municipiul Bucureşti, întrucât acelaşi proiect prevedea, în forma iniţială, că ASPA trebuie să sterilizeze câinii fără stăpân şi să îi returneze în locul de unde au fost luaţi. "Îi aduce înapoi ca să ce, să fie înfometaţi?", a spus Bărbuceanu.

Coordonatorul de proiecte al Fundaţiei Vier Pfoten a mai spus că va face o sesizare la Prefectura Capitalei, în cazul aprobării de către Consiliu General a proiectului de hotărâre cu această prevedere, exprimându-şi însă îndoiala că vreun consilier ar putea vota în favoarea unei asemenea măsuri.

El a mai spus că nu a văzut până acum întocmit vreun dosar penal pentru abandonarea unui animal, deşi aceasta reprezintă o infracţiune.

Bărbuceanu a mai arătat că Primăria ar trebui să sterilizeze toţi câinii comunitari, ceea ce s-ar putea realiza într-un an, într-un ritm de sterilizare a 100 - 150 de câini pe zi. "Noi (Vier Pfoten, n.r.) în prezent sterilizăm 50 - 60 de câini pe zi, dar Primăria are contract cu vreo 15 cabinete veterinare", a spus Bărbuceanu, precizând că, după estimările organizaţiei pe care o reprezintă, în Bucureşti sunt aproximativ 25.000 de câini nesterilizaţi, dintr-un total de maxim 45.000 de câini fără stăpân.

Vier Pfoten desfăşoară un proiect de sterilizare a câinilor şi pisicilor fără stăpân din Bucureşti, în baza unui protocol încheiat cu Primăria Capitalei. Campania constă în prinderea, sterilizarea, deparazitarea, vaccinarea antirabică, marcarea cu crotaliu, înregistrarea şi returnarea în teritoriu a animalelor fără stăpân de pe străzile Capitalei.

În baza protocolului încheiat cu PMB, Fundaţia Vier Pfoten se angajează să sterilizeze din fonduri proprii câinii şi pisicile fără stăpân, iar municipalitatea garantează faptul ca angajaţii, contractorii şi subcontractorii săi nu vor iniţia acţiuni de ucidere, maltratare sau otrăvire a acestora.

Coordonatorul de proiect al ASPA, Răzvan Băncescu, a declarat duminică, pentru MEDIAFAX, că prin măsura amendării persoanelor care hrănesc câinii fără stăpân se urmăreşte reducerea numărului agresiunilor acestor animale.

"Nu urmărim să amendăm un copil care aruncă un biscuite unui câine pe stradă. Urmărim să reducem numărul agresiunilor câinilor fără stăpân îndreptate către cetăţeni", a spus Răzvan Băncescu.

El a dat ca exemplu zona din Drumul Taberei situată între numerele 30 şi 38, unde din 112 petiţii adresate municipalităţii, 80 aveau ca obiect agresarea cetăţenilor de haite de câini fără stăpân, concomitent fiind reclamată şi hrănirea animalelor în parcarea din zonă sau în faţa blocurilor de către localnici.

Potrivit coordonatorului de proiect al ASPA, propunerea de amendare a celor care dau de mâncare câinilor fără stăpân are la bază şi rezultatele mai multor studii făcute în acest sens.

Unul dintre studii, făcut de Institutul Superior de Sănătate din Italia, arată că agresivitatea câinilor creşte din cauza organizării animalelor în haite, lucru care se întâmplă, în primul rând, atunci când acestea sunt hrănite în grup.

"Singurul parametru care se supune cu succes controlului este alimentarea cu hrană. Autorităţile trebuie să soluţioneze în mod corect problema gunoiului, înfiinţând depouri pentru gunoi şi hrană, inaccesibile câinilor (prin îngrădire, folosindu-se containere inaccesibile pentru câini etc.) şi îndeosebi instruirea oamenilor în vederea neabandonării resturilor alimentare pe străzi şi în scopul de a nu hrăni liber câinii comunitari. Hrănirea constantă a câinilor comunitari conduce atât la reproducere sporită cât şi la alcătuirea haitelor", potrivit studiului citat.

Alte două studii, efectuate de angajaţii Primăriei Capitalei, au arătat că hrănirea regulată a câinilor în anumite zone duce la organizarea animalelor în haite.

Potrivit lui Răzvan Băncescu, dacă proiectul va fi aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, amenzile vor fi date cu ajutorul poliţiştilor locali şi se va începe din zonele pe care municipalitatea le are deja în aşa-numita "hartă a conflictelor".

"Ştim deja locurile cu asemenea probleme, iar obiectivul nostru este să începem cu acele zone, şi nu să căutăm oameni pe stradă care mai aruncă câte o bucată de pâine unui animal", a mai spus Băncescu.

Referitor la cuantumul amenzii, Răzvan Băncescu a explicat că se doreşte ca aceasta să fie maximă, însă consilierii vor fi cei care vor stabili, prin vot, valoarea ei.

Proiectului de hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti care modifică HCGMB nr. 243/2009 privind controlul reproducţiei câinilor în Municipiul Bucureşti s-a aflat în dezbatere publică până la 30 aprilie şi urmează să fie supus aprobării consilierilor municipali într-o şedinţă viitoare.

Printre modificările propuse se regăseşte şi obligativitatea posesorilor de câini în vârstă de peste şase luni din Capitală de a-i steriliza în termen de un an de la data intrării în vigoare a hotărârii. Excepţie de la această prevedere vor face câinii utilitari şi de vânătoare care sunt înregistraţi la Asociaţia Chinologică Metropolitană Bucureşti, dar şi câinii de serviciu ai Ministerului Apărării Naţionale şi ai Ministerului Afacerilor Interne, precum şi câinii a căror stare de sănătate nu este compatibilă cu procedura de sterilizare, acest lucru urmând să fie confirmat prin semnătura şi parafa medicului veterinar.

Proiectul, în forma în care a fost supus dezbaterii publice, nu stabilea şi aplicarea unor sancţiuni pentru cei care încalcă aceste prevederi sau vreo formă de control privind respectarea acestora.

Potrivit reprezentanţilor municipalităţii, modificarea Hotărârii nr. 243/ 2009 este necesară întrucât studiile din teren arată că aproximativ 30 la sută dintre câinii fără stăpâni din Capitală provin din "abandon privat", adică pui proveniţi din "monte accidentale" sau câini ai căror deţinători nu-i mai doresc.

Tot acest proiect stabileşte şi faptul că persoanele fizice şi juridice care adoptă un câine dintr-unul din adăposturile municipalităţii bucureştene vor fi nevoite să achite o taxă de 170 de lei, în timp ce pentru ONG-uri adopţia va rămâne gratuită.

În plus, câinii vor putea fi adoptaţi numai de către cei care fac dovada condiţiilor de cazare, hrană şi asistenţă medicală. Noile prevederi au în vedere şi ca persoanele fizice şi juridice sau ONG-urile care abandonează câini să nu mai aibă dreptul să adopte alte animale pe o perioadă de un an.

Totodată, conform proiectului, reteritorializarea câinilor neadoptaţi poate fi făcută în acelaşi loc de unde au fost capturaţi numai după sterilizare, vaccinare, deparazitare şi microcipare, fiind interzisă reintroducerea patrupedelor în parcuri, pieţe, spitale, şcoli sau obiective de interes turistic.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici