Ziua Maghiarilor de Pretutindeni: Manifestări în mai multe oraşe din ţară

Manifestările de 15 Martie - Ziua Maghiarilor de Pretutindeni - au început, joi, în mai multe localităţi din ţară, oamenii având steaguri ale Ungariei şi ale Ţinutului Secuiesc şi intonând cântece despre Revoluţia Maghiară din 1848.

1153 afișări
Imaginea articolului Ziua Maghiarilor de Pretutindeni: Manifestări în mai multe oraşe din ţară

Ziua Maghiarilor de Pretutindeni (Imagine: Alex Dima/Arhiva Mediafax Foto)

Cluj: Peste 400 de persoane participă la un marş

Peste 400 de persoane au pornit, joi, într-un marş prin centrul municipiului Cluj-Napoca, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, având steaguri ale Ungariei şi ale Ţinutului Secuiesc şi intonând cântece despre Revoluţia Maghiară din 1848.

Participanţii la manifestările organizate de UDMR Cluj pentru a marca Ziua Maghiarilor de Pretutindeni s-au adunat la ora 11.00, la Institutul Teologic Reformat din Cluj-Napoca, de unde au pornit în marş spre Biserica Romano-Catolică "Sfântul Mihail".

Cele peste 400 de persoane care mărşăluiesc au steaguri ale Ungariei, ale Ţinutului Secuiesc, dar şi ale Asociaţiei "64 de Comitate".

În fruntea coloanei de manifestanţi se află câteva persoane îmbrăcate în costume populare maghiare, iar printre cei care participă la marş se află consulul Ungariei la Cluj, Szilagyi Matyas, şi consilieri locali UDMR.

Consulul a declarat că 15 Martie "este cea mai importantă zi a maghiarimii, ziua de naştere a naţiunii maghiare, în sensul modern al cuvântului".

În timpul marşului, participanţii intonează cântece despre Revoluţia Maghiară din 1848.

La Cluj-Napoca, programul manifestărilor de 15 Martie include o slujbă religioasă la Biserica "Sfântul Mihail" şi o ceremonie de depunere de coroane la plăcuţa poetului Petofi Sandor de pe clădirea fostului hotel Biasini.

Harghita: Drapelul secuiesc, înălţat pe Palatul Administrativ în debutul manifestărilor de 15 Martie

Ridicarea drapelului secuiesc, aprobat ca steag al judeţului Harghita în noiembrie 2009, printr-o hotărâre a Consiliului Judeţean, a deschis seria manifestărilor organizate cu prilejul Zilei Maghiarilor de Pretutindeni în judeţ.

La ceremonie au participat, alături de aproximativ o sută de localnici din Miercurea Ciuc, deputatul Korodi Attila, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, care este şi liderul judeţean al UDMR, şi primarul municipiului Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman.

După ce s-a intonat imnul Ungariei, husarii au dat onorul la drapelul secuiesc care a fost ridicat pe catargul de pe clădirea Palatului Administrativ, alături de cel al României, iar episcopul romano-catolic Tamas Jozsef a sfinţit steagul şi sărbătoarea maghiarilor de pretutindeni.

La balconul Consiliului Judeţean, aflat la etajul întâi al clădirii, alături de drapelurile României şi Uniunii Europene, a fost arborat tricolorul roşu-alb-verde al Republicii Ungare şi al maghiarimii.

În discursul său, Borboly Csaba a amintit că, în pofida demersurilor făcute de cetăţeanul Dan Tănasă, care a reclamat la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării caracterul discriminatoriu faţă de români al drapelului judeţului Harghita, autoritatea a dat câştig de cauză Consiliului Judeţean.

"Înainte de 2009, foarte mulţi oameni au fost amendaţi cu 50, 100 sau 150 de milioane de lei pentru că au dorit să arboreze acest drapel. Noi am considerat că ce vrea populaţia este bine să fie legiferat în judeţul Harghita şi astfel am aprobat, conform legislaţiei în vigoare, hotărârea prin care drapelul secuiesc a devenit steagul judeţului şi am ales data de 15 martie, o zi semnificativă pentru maghiarimea de pretutindeni, data în care să-l ridicăm. Şi asta pentru că noi credem că valorile Revoluţiei de la 1848 - solidaritatea, libertatea şi fraternitatea - sunt valabile şi astăzi. Şi atunci, popoarele care au fost sub stăpânirea Imperiului Austriac au vrut să se organizeze aşa cum au dorit, aşa cum doresc şi astăzi, or acest lucru este semnificativ nu numai pentru noi, ci cred că şi pentru românii din Transilvania", a declarat el.

Despre importanţa evenimentelor, despre personalităţile marcante ale maghiarimii din Transilvania şi despre martirii revoluţiei paşoptiste a vorbit şi primarul municipiului Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman.

"Avem de ce să fim mândri, să stăm drepţi şi acum, aşa cum au stat şi strămoşii noştri în 1848, iar menirea noastră este clară - de a fi nu numai secui buni, ci să avem grijă de ceea ce a fost şi este al nostru, să perpetuăm şi să predăm nepoţilor noştri ce am moştenit de la bunici", a spus Raduly.

La final s-a intonat, de către toţi cei prezenţi, imnul secuiesc.

Drapelul secuiesc a fost ridicat pentru prima dată pe clădirea Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc în 15 martie 2010.

Târgu Mureş: Atmosfera cafenelei unde a izbucnit Revoluţia ungară din 1848, reconstituită

CNMT Mureş a deschis, joi dimineaţă, în Cetatea din Târgu Mureş, într-o clădire aparţinând Muzeului de Istorie, o cafenea denumită Pilvax, după numele cafenelei unde a izbucnit Revoluţia ungară din 1848.

Potrivit lui Jakab Istvan, preşedintele CNMT Mureş, deschiderea cafenelei Pilvax a fost posibilă mulţumită Consiliului Judeţean Mureş, care a pus la dispoziţie spaţiul aparţinând de Muzeul de Istorie.

În cafenea sunt programate, pe parcursul întregii zile, o serie de manifestări culturale care evocă perioada Revoluţiei ungare din 1848.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici