ADN-ul denisovanilor ar fi putut modela sistemele imunitare ale oamenilor din Papua Noua Guinee

Conform unui studiu publicat de Smithsonian, oamenii care trăiesc astăzi în Papua Noua Guinee ar fi moştenit mutaţiile genetice de la un grup străvechi de hominizi numiţi Denisovani. Iar aceste mutaţii genetice le-ar fi îmbunătăţit sistemele lor imunitare.

Denisovanii şi specia lor soră, neanderthalienii, au dispărut în urmă cu zeci de mii de ani. Dar strămoşii oamenilor moderni s-au împerecheat cu ambele grupuri, făcând schimb de ADN.

"Împerecherile care au avut loc în urmă cu zeci de mii de ani încă influenţează biologia indivizilor contemporani", a declarat pentru Ann Gibbons de la Science Joshua Akey, un genetician al populaţiei de la Universitatea Princeton.

Cercetări anterioare au dezvăluit că ADN-ul de Neanderthal moştenit de oamenii moderni poate influenţa riscul de a dezvolta diabet sau Covid-19 în formă severă. De asemenea, ar putea juca un rol în fumat şi consumul de alcool, precum şi în dezvoltarea bolii celiace.

Până la 5% din ADN-ul papuaşilor provine de la denisovani. În noul studiu, cercetătorii au analizat genomurile a 56 de papuaşi. Ei au descoperit că genomurile conţineau un număr ridicat de mutaţii moştenite de la denisovani, multe dintre acestea fiind localizate în apropierea unor gene care influenţează răspunsul imunitar al oamenilor.

Apoi, cercetătorii au cultivat în laborator celule cu unele având aceleaşi mutaţii. Două dintre aceste mutaţii au influenţat activitatea genelor imunitare.

Gallego Romero spune pentru Inverse că ADN-ul provenit de la denisovani ar fi putut permite strămoşilor oamenilor moderni să lupte mai bine împotriva agenţilor patogeni în noile medii.

"Când te gândeşti la oamenii care se plimbau prin această parte a lumii în urmă cu 60.000 de ani, una dintre cele mai mari provocări era să întâlneşti noi agenţi patogeni care te puteau nimici", spune ea pentru Freda Kreier de la Scientific American.