Ambalajele din plastic transferă substanțe chimice în peștele depozitat acasă, chiar și la frigider sau congelator. Un studiu făcut de Institutul de Diagnostic de Mediu și Studii Hidrologice din Spania, publicat în revista Environment International, confirmă pentru prima dată acest fenomen în condiții reale de depozitare domestică.

Cercetarea a fost realizată în colaborare cu Universitatea din Florența. Este prima care analizează migrația chimică la temperaturi scăzute, scrie okdiario. Studiile anterioare se concentraseră aproape exclusiv pe efectul căldurii asupra plasticului.

Ce substanțe chimice migrează din ambalaj în pește?

Cercetătorii au analizat patru categorii de compuși: ftalați, esteri organofosforici, bisfenoli și plastifianți alternativi. Toate sunt substanțe adăugate în plastic pentru flexibilitate și rezistență. Materialele testate au inclus tăvi din polistiren, tăvi compostabile, folii transparente și pungi pentru congelare.

Ce pești au fost testați și ce au arătat rezultatele?

Experimentele au folosit somon, ton și merluciu, depozitate la +4°C timp de 48 de ore și la -18°C timp de 30 de zile. În toate scenariile s-a detectat migrarea substanțelor chimice din ambalaj în aliment. Ratele de transfer au ajuns la 100% pentru anumiți bisfenoli. Adipatul de di(2-etilhexil), un plastifiant alternativ, a depășit 95% transfer în somon.

Care este cel mai mare factor de risc?

Timpul de contact cu ambalajul este factorul determinant. Cu cât peștele stă mai mult în plastic, cu atât absoarbe mai mulți aditivi chimici. Cel mai riscant scenariu identificat a fost merluciul congelat 30 de zile într-o tavă compostabilă. Cel mai puțin riscant: refrigerarea în pungi de plastic.

De ce este bisfenolul A cel mai îngrijorător?

În aproape jumătate din scenariile analizate, pragul de risc stabilit de autorități a fost depășit. În aproape 100% din aceste cazuri, responsabil a fost bisfenolul A. În 2023, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a redus doza zilnică tolerabilă pentru această substanță de 20.000 de ori, de la 4.000 la 0,2 nanograme pe kilogram de greutate corporală.

BPA afectează sistemul imunitar, fertilitatea, perturbă hormonii și crește riscul unor forme de cancer, conform European Food Information Council. Din ianuarie 2025, UE a interzis BPA în toate materialele care vin în contact cu alimentele, cu o perioadă de tranziție de 18 luni pentru producători.

Alternativele recomandate sunt recipientele din sticlă sau oțel inoxidabil, care nu eliberează astfel de compuși, potrivit NBC News.

Cea mai simplă măsură este transferarea peștelui din ambalajul original imediat după cumpărare. Recipientele din sticlă sau oțel inoxidabil nu eliberează substanțe chimice în alimente și sunt recomandate de specialiști ca alternativă sigură pentru depozitare la frigider și congelator. Plasticul etichetat „fără BPA” nu este automat sigur, poate conține bisfenol S sau F, compuși cu efecte similare.