Bolnavii cronici propun un „Pact Național pentru Sănătate”: acces tot mai dificil la tratamente

APCR atrage atenția și asupra ratei crescute a mortalității evitabile.

„România traversează o criză profundă în domeniul sănătății publice, cu indicatori esențiali care plasează țara constant pe ultimele locuri în Uniunea Europeană. Mortalitatea infantilă rămâne dublă față de media UE (5,6 la 1.000 de născuți vii) iar speranța de viață este semnificativ mai scăzută decât în restul Europei: doar 69,3 ani pentru bărbați și 75,1 ani pentru femei, potrivit celor mai recente date Eurostat (2023). Aceste cifre nu sunt doar statistici – ele indică o realitate alarmantă și o amenințare reală la adresa siguranței populației si a României, implicit”, transmite APCR.

În acest context, APCR propune „Pactul Național pentru Sănătate”, un apel pentru consens politic, responsabilitate pe termen lung și reformă structurală. Propunerea vizează un acord transpartinic, susținut de toate forțele politice, profesionale și civice, care să scoată sănătatea din logica electorală și să o așeze în centrul priorităților naționale. Printre măsurile-cheie: stabilitate instituțională, finanțare adecvată (minim 9% din PIB), acces echitabil la tratamente moderne și participarea reală a pacientului în deciziile care îl privesc.

Pacienţii cronici vor avea acces fără bilet de trimitere la specialist, în anumite condiţii. Anunțul făcut de ministrul Sănătății

Starmer dezvăluie planul pe 10 ani pentru NHS: „una dintre cele mai radicale schimbări” din istoria serviciilor de sănătate

Sănătatea – un drept fundamental

„Noi, pacienții, suntem în epicentrul problemei: fără acțiune fermă și solidară, România nu poate ieși din criza de sănătate în care se află de decenii”, atrage atenția APCR, chemând autoritățile să trateze acest pact nu ca pe o inițiativă simbolică, ci ca pe o obligație morală și strategică față de viitorul României.

Principiile fundamentale ale acestui pact sunt că sănătatea este un drept fundamental și o premisă esențială pentru dezvoltarea durabilă a societății românești, că politicile de sănătate trebuie să fie bazate pe consens politic transpartinic, să aibă continuitate și să fie aliniate la standardele Uniunii Europene și că România are nevoie de reforme profunde, coerente și durabile, implementate cu responsabilitate și asumate pe termen lung.

APCR propune încheierea unui acord național, agreat de toate partidele parlamentare, organizațiile profesionale, societatea civilă și autoritățile relevante, care să asigure:

• Stabilitate și continuitate la nivelul conducerii Ministerului Sănătății și CNAS, pentru o perioadă minimă de 10 ani (exemplul Turciei, care face turism medical în acest moment);
• Excluderea sănătății din disputele politice;
• Promovarea unui model colaborativ, multidisciplinar și participativ de guvernanță în domeniul sănătății.

Direcții strategice prioritare

– Dezvoltarea unui sistem modern de Urgență pre si intraspitalicesc (urgente prespital, UPU, ATI, blocuri operatorii, trauma, mari arși, boli infecțioase) care să fie capabil să răspundă adecvat provocărilor tot mai complexe ale societății moderne cat și unor situații speciale sau dezastre (conflicte armate și sociale, catastrofe naturale, accidente colective, epidemii/pandemii, etc.);

• Un sistem centrat pe pacient și adaptat nevoilor individuale;
• Furnizarea de servicii personalizate și accesibile;
• Participarea pacientului la luarea deciziilor medicale;
• Acces extins la informații de calitate privind sănătatea;
• Echitate și acces real la tratamente moderne;
• Eliminarea discriminării și asigurarea egalității de șanse cu toți cetățenii UE;
• Actualizarea permanentă a listei de medicamente compensate conform evaluărilor HTA;
• Acces rapid la investigații și tratamente inovatoare;
• Finanțare sustenabilă și adecvată;
• Alinierea la recomandările Comisiei Europene prin asigurarea unei finanțări a sistemului de sănătate de cel puțin 9% din PIB, în vederea menținerii României la un nivel comparabil cu media alocărilor din statele membre ale Uniunii Europene.
• Introducerea unor mecanisme transparente de alocare a fondurilor;
• Prevenție, informare și educație;
• Programe naționale de prevenție și screening conform ghidurilor europene;
• Introducerea educației pentru sănătate ca disciplină obligatorie, încă de la grădiniță;
• Platforme oficiale cu informații sigure, accesibile tuturor cetățenilor;
• Digitalizare și inovație;
• Dezvoltarea medicinei personalizate și a soluțiilor e-health;
• Interoperabilitatea sistemelor informatice din sănătate;
• Crearea registrelor naționale pentru boli cronice;
• Resurse umane sustenabile și motivate;
• Reformarea sistemului de formare continuă a medicilor și personalului sanitar conform standardelor europene;
• Strategii clare pentru retenția și distribuția echitabilă a resursei umane;
• Creșterea atractivității carierei medicale în sistemul public;
• Guvernanță transparentă și combaterea fraudei;
• Implementarea unui sistem de monitorizare și audit independent;
• Strategii eficiente de combatere a corupției în sistemul sanitar;
• Participarea societății civile la procesele decizionale relevante.