Ce efect pot avea alimentele ultraprocesate asupra creierului. Modificările observate la nivelul vaselor de sânge

Cercetătorii au descoperit o legătură între consumul ridicat de alimente ultraprocesate și prezența unor leziuni vasculare cerebrale la adulții de vârstă mijlocie, relatează ScienceAlert.

Studiul a analizat datele a 8.783 de persoane din Canada, cu vârste între 35 și 69 de ani, fără boli cardiovasculare diagnosticate. Cercetătorii au comparat obiceiurile alimentare, investigațiile RMN și rezultatele testelor cognitive.

Leziuni cerebrale care pot apărea fără simptome

În grupul persoanelor cu cel mai mare consum de alimente ultraprocesate, aproximativ una din nouă prezenta semne de leziuni vasculare cerebrale la RMN. În grupul cu cel mai redus consum, proporția era de aproximativ una din 12.

Investigațiile au evidențiat modificări ale substanței albe a creierului, responsabilă pentru transmiterea semnalelor între diferite regiuni, dar și zone afectate de întreruperea circulației sanguine, uneori fără simptome evidente de accident vascular cerebral.

„Aceste rezultate sunt importante deoarece reprezintă indicatori recunoscuți ai bolilor cerebrovasculare și au fost asociați în cercetări anterioare cu un risc crescut de accident vascular cerebral, declin cognitiv și demență”, a explicat Russell de Souza, cercetător la Universitatea McMaster.

Legătura a rămas prezentă în analiza principală chiar și după luarea în considerare a unor factori precum vârsta, fumatul, activitatea fizică, hipertensiunea și diabetul.

Ce au arătat testele de memorie

În ciuda modificărilor observate la RMN, cercetătorii nu au identificat o asociere constantă între consumul alimentelor ultraprocesate și performanțele la testele de memorie și gândire.

O posibilă explicație este că investigațiile imagistice pot detecta schimbări ale țesutului cerebral înainte ca acestea să producă simptome.

„Multe dintre procesele biologice care contribuie la accidentul vascular cerebral, declinul cognitiv și demență încep probabil cu ani sau chiar decenii înainte de a deveni evidente clinic”, a declarat de Souza.

Cercetătorii avertizează că legătura nu demonstrează o cauză directă

Autorii studiului subliniază că rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Asocierea a devenit mai slabă și, în general, nesemnificativă statistic atunci când consumul alimentelor ultraprocesate a fost calculat prin alte metode.

De asemenea, alimentația și sănătatea creierului au fost evaluate în același moment, ceea ce nu permite stabilirea unei relații de cauzalitate.

„Studiul nu demonstrează că alimentele ultraprocesate au provocat modificările cerebrale observate”, a avertizat de Souza.

Cercetătorii consideră necesare studii pe termen lung pentru a determina dacă reducerea consumului acestor alimente poate influența sănătatea vasculară a creierului.

Între timp, activitatea fizică, controlul tensiunii arteriale, colesterolului și diabetului, precum și evitarea fumatului rămân măsuri recomandate pentru protejarea sănătății cardiovasculare și cerebrale.