Credința în teorii ale conspirației este legată de boli psihice?

Teoriile conspirației sunt convingeri larg răspândite conform cărora anumite grupuri influente acționează în secret pentru a atinge scopuri dăunătoare. Deși nu sunt susținute de dovezi solide, astfel de teorii persistă în diverse culturi și contexte politice. Evenimente precum asaltul asupra Capitoliului SUA din 6 ianuarie și adoptarea publică a unor astfel de narațiuni de către persoane influente au subliniat importanța înțelegerii fundamentelor psihologice ale gândirii conspiraționiste.

Cercetătorii care au realizat acest studiu și-au propus să afle dacă unele dintre tiparele cognitive întâlnite în ideile delirante – studiate de obicei în contextul psihozelor – sunt prezente și la persoanele înclinate să creadă în teorii ale conspirației. Deși convingerile conspiraționiste nu sunt considerate deliruri clinice, ambele presupun credințe fără susținere factuală și o rezistență puternică la contraargumente. Prin concentrarea asupra erorilor cognitive asociate în mod obișnuit cu psihoza, cercetătorii au încercat să înțeleagă mai bine de ce unele persoane sunt mai predispuse la astfel de convingeri, notează psypost.org.

„Predau un curs despre psihologia teoriilor conspirației la Southern New Hampshire University,” a explicat profesorul Peter Frost, autorul principal al studiului. „Eu și colegul meu am descoperit cercetări care arată că, dacă îi înveți pe oameni să recunoască erorile logice și prejudecățile cognitive, poți reduce credința lor în teoriile conspirației. Asta ne-a făcut, pe mine și studenții cercetători, să ne întrebăm dacă anumite persoane, mai predispuse la astfel de erori cognitive, nu sunt și mai susceptibile la teoriile conspirației. Ceilalți autori ai lucrării sunt studenți de licență de la SNHU.”

Telescopul James Webb detectează o galaxie din zorii universului, cea mai îndepărtată de până acum

Franța: Fumatul interzis pe plaje, în parcuri sau în apropierea școlilor începând cu 1 iulie

Ce au arătat cele două studii

Cercetătorii au realizat două studii, folosind chestionare online distribuite pe rețele sociale precum Facebook, Reddit și Instagram. În ambele cazuri, au utilizat Chestionarul de Erori Cognitive pentru Psihoză (CBQp), un instrument cu 30 de itemi care măsoară tendințe cognitive asociate gândirii delirante. Participanții nu au fost informați că acest chestionar are legătură cu psihoza, pentru a nu le influența răspunsurile.

În primul studiu, au fost colectate date de la 200 de persoane, majoritatea femei albe, cu vârsta medie de 37 de ani. Participanții au completat și Scala de Credințe Conspiraționiste Generale (GCBS), care măsoară predispoziția generală de a crede în teorii ale conspirației din domenii precum guvernul, sănătatea sau extratereștrii (ex: „Un grup restrâns și secret de oameni ia toate deciziile importante la nivel global, cum ar fi intrarea în război”).

Cel de-al doilea studiu a urmat o procedură similară, dar cu un eșantion nou de 182 de participanți, cu vârsta medie de 41 de ani. De această dată, a fost folosit un chestionar personalizat, cu 14 afirmații despre teorii conspiraționiste actuale – legate de elite globale, imigrație sau sănătatea publică. Exemple includ: „Aselenizările nu au avut loc niciodată, iar dovezile au fost fabricate de NASA și guvernul SUA”, „Politica actuală privind granițele SUA și/sau anumite grupuri de persoane încearcă în secret să modifice compoziția rasială a țării” și „Pământul este de fapt plat și/sau gol pe dinăuntru”.

În ambele studii, participanții au răspuns la întrebări privind șapte tipuri de erori cognitive:

• percepție anomaloasă (perceperea unor stimuli inexistenți),

• catastrofizare (anticiparea celor mai rele scenarii),

• gândire dicotomică (vederea lucrurilor în alb și negru),

• raționament emoțional (judecăți bazate pe sentimente, nu pe logică),

• atribuirea intenționalității (presupunerea că acțiunile altora sunt intenționate și răuvoitoare),

• concluzii pripite (luarea de decizii fără suficiente dovezi),

• interpretarea amenințătoare a evenimentelor ambigue.

Gândirea conspiraționistă, o chestiune de ignoranță?

În primul studiu, cinci din cele șapte erori cognitive s-au dovedit a fi semnificativ corelate cu credințele conspiraționiste generale. Cea mai puternică relație a fost între concluziile pripite și credințele conspiraționiste (coeficient de corelație r = 0,67).

Aceste erori cognitive au explicat, împreună, 56% din variația în predispoziția generală a participanților de a susține teorii conspiraționiste. Acest rezultat sugerează că persoanele mai predispuse la anumite tipuri de gândire eronată sunt și mai înclinate să creadă în conspirații, chiar dacă nu prezintă simptome clinice de delir.

Deși al doilea studiu a explicat un procent mai mic din variația credinței în conspirații (aproximativ 37%), tiparul rezultatelor a fost foarte asemănător cu cel din primul studiu. Asta sugerează că aceleași erori cognitive pot sta la baza atât a convingerilor conspiraționiste generale, cât și a celor specifice unor contexte sau evenimente recente.

Rezultatele contribuie la un număr tot mai mare de cercetări care sugerează că gândirea conspiraționistă nu este doar o chestiune de ignoranță sau trăsături de personalitate, ci poate avea la bază tipare cognitive profunde. Deși credința în conspirații nu este, în sine, un semn de boală mintală, studiul a arătat că erorile de gândire frecvent observate la persoanele cu idei delirante subclinice – cum ar fi interpretarea unor informații ambigue ca fiind amenințătoare sau intenționat ostile – sunt prezente și la cei care susțin astfel de teorii.