Cum influențează ordinea nașterii sănătatea și veniturile copiilor. Efectele se resimt și la maturitate

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

De multe decenii, specialiștii încearcă să explice de ce copiii mai mici din familie tind să aibă, în medie, rezultate socioeconomice mai slabe decât primii născuți. Explicația cea mai frecventă era că părinții au mai puțin timp și mai puține resurse pentru fiecare copil pe măsură ce familia se mărește.

O explicație diferită pentru un fenomen cunoscut

Un nou studiu publicat în revista American Economic Review, prezentat de El País, propune însă o explicație diferită: sănătatea din primele luni de viață poate influența dezvoltarea ulterioară, iar frații mai mari joacă un rol important în acest proces.

Creierul se poate îmbunătăți și până la 90 de ani. Îmbătrânirea nu înseamnă pierderea ascuțimii mintale

Cercetătorii au descoperit o legătură directă între sărăcie și îmbătrânirea accelerată

„De obicei, acest fenomen a fost explicat prin diferențele în timpul și resursele pe care părinții le pot aloca fiecărui copil. Totuși, cercetările arată că problemele de sănătate din primele etape ale vieții pot avea efecte de durată asupra dezvoltării și rezultatelor socioeconomice. Până acum nu fusese analizată posibilitatea ca dezavantajul asociat ordinii nașterii să fie explicat, cel puțin parțial, prin bolile transmise de frații mai mari”, a explicat N. Meltem Daysal, expert în economie la Universitatea din Copenhaga și coordonatoarea studiului.

Analiza a inclus peste 1,2 milioane de copii

Cercetătorii au analizat date colectate timp de 36 de ani de la peste 1,2 milioane de copii din Danemarca.

Rezultatele arată că bebelușii care au un frate sau o soră mai mare sunt expuși mai frecvent infecțiilor respiratorii în primul an de viață. Rata spitalizărilor pentru afecțiuni respiratorii acute este de două până la trei ori mai mare decât în cazul copiilor născuți primii.

Pentru a ajunge la această concluzie, echipa nu a putut realiza un experiment controlat, deoarece ar fi fost neetic să expună intenționat copiii la virusuri. În schimb, cercetătorii au analizat date privind circulația virusurilor și spitalizările din întreaga Danemarcă, estimând gradul de expunere la agenți patogeni precum virusul respirator sincițial (VRS) și virusurile gripale.

„Oricine are mai mult de un copil știe că frații mai mari aduc acasă răceli și virusuri de la grădiniță sau școală, iar cei mici se îmbolnăvesc. Ceea ce lipsea era dovada la nivelul întregii populații și răspunsul la întrebarea dacă aceste episoade lasă urme dincolo de zilele de boală”, a explicat Daysal.

Potrivit cercetătorilor, diferențele sunt mai pronunțate în sezonul rece, când circulația virusurilor respiratorii este mai intensă. În schimb, efectul este mai redus dacă fratele mai mare nu merge la grădiniță sau dacă diferența de vârstă dintre copii este mai mare.

Impactul nu se oprește în copilărie

Efectele expunerii repetate la infecții respiratorii în primul an de viață pot fi observate și după mulți ani, susțin autorii studiului.

Aceștia estimează că persoanele născute ulterior într-o familie pot avea, la maturitate, venituri cu până la 0,8% mai mici, o probabilitate cu 0,6% mai redusă de a absolvi o universitate și o probabilitate ușor mai mare de a apela la servicii de sănătate mintală.

Potrivit rezultatelor studiului, starea de sănătate din primii ani de viață influențează dezvoltarea capitalului uman – educația, competențele și integrarea pe piața muncii –, ceea ce poate explica diferențele de venit observate la maturitate.

Riscul de spitalizare rămâne mai ridicat și după primul an de viață, iar cercetătorii au identificat o asociere și cu apariția unor afecțiuni cronice respiratorii, precum astmul, în copilărie și la începutul vieții adulte.

Prevenția începe din primele luni

Studiul arată că efectele negative sunt mai reduse în cazul copiilor alăptați o perioadă mai lungă, confirmând rolul protector al anticorpilor transmiși prin laptele matern.

Olga Mediano, șefa Secției de Pneumologie a Spitalului din Guadalajara, care nu a participat la cercetare, spune că rezultatele sunt în concordanță cu ceea ce medicii observă în practică.

„Frații mai mari aduc virusurile acasă de la grădiniță sau din colectivitate. Cei mici, mai ales în primele luni de viață, sunt cei care suferă cel mai mult, deoarece sistemul lor imunitar este încă în dezvoltare”, a explicat aceasta.

Pornind de la aceste rezultate, autorii studiului recomandă mai multe măsuri pentru prevenirea infecțiilor respiratorii la sugari. Printre acestea se numără extinderea campaniilor de vaccinare și politici care să sprijine alăptarea, inclusiv prin concedii de maternitate și posibilitatea de a lucra de acasă.

Recomandări pentru părinți

Cercetătorii atrag atenția și asupra unei măsuri simple de prevenție: persoanele bolnave sau cele din afara familiei ar trebui să evite să atingă și să sărute bebelușii, în special în sezonul în care circulă intens virusul respirator sincițial, una dintre principalele cauze ale bronșiolitei la sugari.