David Hilmers, fost astronaut NASA: Orice experienţă te pregăteşte pentru ceea ce vei face mai târziu - FOTO

David Hilmers, fost astronaut al NASA, care participă la Bucharest Science Festival, a declarat că orice experienţă "te pregăteşte pentru ceea ce vei face mai târziu în viaţă" şi a spus că nu ar renunţa pentru "nimic în lume" la trecutul său în cadrul misiunilor Agenţiei spaţiale americane.

325 afișări
Imaginea articolului David Hilmers, fost astronaut NASA: Orice experienţă te pregăteşte pentru ceea ce vei face mai târziu - FOTO

David Hilmers, fost astronaut NASA: Orice experienţă te pregăteşte pentru ceea ce vei face mai târziu

David Hilmers, prezent la Bucharest Science Festival, un eveniment care a debutat luni şi se va încheia duminică, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, că unele dintre cele mai frecvente întrebări care i se adresează, de exemplu, din partea persoanelor tinere, sunt "cum a ajuns să fie astronaut", "dacă există extratereştri în spaţiu" şi "cum mergi la toaletă (în spaţiu, n.r.)".

"Trebuie ca interesul tinerilor pentru ştiinţă să fie stimulat, (...) pentru că aceasta este cheia pentru orice fel de carieră în ştiinţa spaţială, să devii un astronaut. (...) Ceea ce le spun oamenilor este să facă ceea ce iubesc, temelia este de a avea puternice cunoştinţe în ştiinţă, tehnologie, să fie interesaţi de aceste lucruri de tineri. Le povestesc exemplul meu, eu nu m-am gândit niciodată că meseria de astronaut ar putea fi o posibilitate pentru mine, am crescut într-un mic oraş din Iowa şi nu m-am gândit că voi avea oportunitatea să fac asta. Părinţii mei mi-au dat o bună educaţie, mi-au format o temelie solidă în ştiinţe şi astfel am avut posibilitatea de a realiza lucruri diferite", a spus acesta miercuri, într-o conferinţă de presă.

De asemenea, David Hilmers a precizat că le spune adesea tinerilor că, pentru a excela într-un domeniu, trebuie să existe multă pasiune. "Dacă pasiunea ta este să fii astronaut, luptă, este un vis măreţ, dar trebuie să fii pregătit pentru obstacole, că s-ar putea să ajungi să faci altceva, deci nu o face doar de dragul de a fi astronaut, fă-o pentru că iubeşti acest lucru", a declarat David Hilmers.

Pe de altă parte, întrebat dacă o persoană care provine dintr-o ţară care nu are un program spaţial are vreo şansă de a deveni astronaut, David Hilmers a amintit de cosmonautul român Dumitru Prunariu. De asemenea, acesta a povestit despre un bun prieten de-al său, din Costa Rica, care a fost selectat în programul NASA în acelaşi timp cu el, în anul 1980.

"El a crescut în Costa Rica şi întotdeauna şi-a dorit să fie astronaut, dar, locuind în Costa Rica, ei nu aveau un program spaţial, e o ţară foarte mică, s-a urcat într-o barcă pe când avea 17 ani, nu vorbea deloc engleză, a ajuns în Connecticut, a fost la liceu, a învăţat engleză, a mers la universitate, a devenit un fizician nuclear şi apoi a fost ales ca astronaut", a mai spus acesta.

Întrebat cum s-a simţit ca membru al primei echipe de zbor după dezastrul misiunii navei spaţiale Challenger (1986), astronautul american a precizat că sentimentele au fost contradictorii. "A fost o reală hotărâre ca pierderea lor să nu fie în zadar, (...) o reală determinare să zburăm, eu eram foarte onorat să fac parte din următoarea misiune spaţială şi cred că o fost o perioadă dificilă, pentru că eram supuşi unei puternice presiuni să zburăm cât mai repede, dacă nu eram suficient de atenţi, am fi fost acuzaţi că ne grăbim într-o nouă misiune, dacă demersul ar fi fost prea lent, am fi fost acuzaţi că nu avem hotărârea de a merge din nou în spaţiu. Ne-a luat aproape trei ani pentru noua misiune", a povestit acesta.

Totodată, despre cea mai frumoasă amintire, David Hilmers a spus că sunt imaginile cu Pământul: "Îmi amintesc primele imagini cu Pământul, eram deasupra continentului Africa, au fost primele cu Pământul văzut din spaţiu. Ceva de neuitat sunt apusurile şi răsăriturile, ai ocazia să vezi unul la fiecare 45 de minute. (...) Este uimitor să poţi vedea cât de mici suntem în Univers", a mai spus acesta.

"Oricine merge în spaţiu simte că este într-un loc special şi are oportunitatea deosebită de a vedea cât de mici suntem în acest Univers", a mai spus acesta.

David Hilmers a spus că încurajarea tinerilor pentru studiul ştiinţei trebuie să vină din partea părinţilor. "Părinţii mei m-au încurajat să studiez, să fiu curios, dar şi ei erau curioşi. (...)", a mai precizat acesta, vorbind şi despre necesitatea unui sistem educaţional foarte bun.

"Întotdeauna am visat să fiu doctor. Gândurile mele erau să fiu un doctor care să lucreze în ţările unde nu existau doctori. Acesta a fost unul dintre marile mele visuri, şi nu cel de a deveni astronaut. (...) Chiar dacă la 42 de ani m-am retras din NASA şi m-am îndreptat spre sistemul medical, am urmat cursuri timp de opt ani şi am terminat studiile înainte de împlinirea a 50 de ani şi asta demonstrează că nu este niciodată prea târziu dacă ai un vis", a completat acesta.

"Lucrez într-un spital de caritate, aşadar am oportunitatea de a cunoaşte persoane care nu ar fi beneficiat de ajutor dacă nu ar fi existat acest spital, vezi foarte multe persoane care vin în Statele Unite ale Americii, noi tratăm pe oricine. Pasiunea mea reală este de a susţine sănătatea la nivel global. (...) Prima mea slujbă a fost să lucrez cu bolnavii de HIV în Africa", a mai spus astronautul.

Întrebat care dintre cele două meserii îl face să se simtă mai împlinit, David Hilmers a spus: "Ceea ce fac acum este plin de satisfacţii". "Este ceea ce mi-am dorit mereu să fac. Cred că programul spaţial mi-a dat o mulţime de satisfacţii, o mulţime de misiuni, în timpul în care am fost la NASA au existat o mulţime de misiuni individuale (...) şi nu aş renunţa pentru nimic în lume la aceste experienţe, dar cred că ceea ce îmi oferă o satisfacţie mai mare este să văd un copil care este bolnav şi îl poţi vindeca", a mai spus acesta.

De asemenea, fostul astronaut NASA a declarat: "Orice experienţă pe care o ai te pregăteşte pentru ceva ce vei face mai târziu în viaţă".

David Hilmers a relatat că a mai fost în România, la începutul anilor 2000, când a lucrat la Constanţa, ocupându-se de problema copiilor cu HIV, iar, odată cu această vizită, a mers şi în Transilvania.

Descoperitorii, exploratorii, marii inovatori ai fiecărui domeniu, dar mai ales proiectele, cărţile, invenţiile şi ideile care i-au adus în prim-planul lumii ştiinţifice sunt subiectele evenimentelor care au loc la Bucharest Science Festival.

David Carl Hilmers s-a născut pe 28 ianuarie 1950 şi este un fost astronaut al Agenţiei spaţiale americane (NASA). Hilmers s-a născut în Clinton, Iowa, a urmat cursurile Liceului Central din DeWitt (Iowa), este licenţiat în matematică la Colegiul Cornell (1972) şi a umat un master în inginerie electrică în 1977. De asemenea, a primit titlul de doctor în medicină din partea Baylor College of Medicine în 1955 şi a urmat un master în sănătate publică la Universitatea Texas-Houston (2002).

Hilmers a fost recrutat ca astronaut de NASA în iulie 1980 şi a încheiat programul de antrenament în 1981. În 1983, Hilmers a fost selectat pentru a face parte dintr-o echipă de rezervă. În mai 1985, acesta a făcut parte din echipajul STS-61-F, iar prima sa misiune spaţială a fost pe 3 octombrie 1985, STS-51-J Atlantis, un proiect secret al Departamentului de apărare.

De asemenea, acesta a făcut parte din echipajul STS-26 Discovery, prima misiune efectuată după dezastrul navetei Challenger, lansată de la Centrul spaţial Kennedy din Florida, pe 29 septembrie 1988.

David Hilmers a petrecut 493 de ore în spaţiu.

Hilmers s-a retras din NASA şi din trupele marine ale Statelor Unite ale Americii în octombrie 1992 şi a urmat cursuri medicale. În prezent, acesta predă la Centrul pentru medicină spaţială de la Baylor College of Medicine din Houston, Texas.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici