De ce valurile de căldură devin tot mai frecvente? Semne din adâncurile oceanelor ale unor „fenomene extreme fără precedent”
Pe 21 iunie, media globală a temperaturii la suprafața mării a ajuns la 21,0°C, conform măsurătorilor realizate de Copernicus Climate Change Service și Copernicus Marine Service. Este un nou record, depășind valorile din 2023 (20,83°C) și 2024 (20,86°C) cu aproximativ 0,1°C.
Deși diferența pare mică, chiar și variațiile minore de temperatură pot produce efecte majore: dezechilibre în ecosistemele marine, accelerarea creșterii nivelului mării și declanșarea unor fenomene meteo extreme pe uscat, potrivit EuroNews.
Creșterea este parțial influențată de instalarea fenomenului El Niño în Pacificul ecuatorial, însă specialiștii spun că acesta se suprapune peste o tendință de durată generată de schimbările climatice.
În ultimii trei ani, temperaturile oceanelor din afara zonelor polare au fost cu 0,35°C până la 0,73°C peste media pe termen lung, potrivit Copernicus.
„Condițiile actuale pot indica începutul unei noi faze, din nou într-un teritoriu necunoscut”, a declarat Carlo Buontempo, director al Copernicus Climate Change Service în cadrul European Centre for Medium-Range Weather Forecasts.
El a avertizat că, în lunile următoare, sunt probabile noi recorduri de temperatură.
Situația se aliniază cu estimările recente ale ONU, care indică o probabilitate de 91% ca cel puțin unul dintre următorii cinci ani să depășească pragul de încălzire de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris. De asemenea, există o probabilitate de 86% ca unul dintre acei ani să devină cel mai cald înregistrat.
„Fenomene extreme fără precedent”
Impactul apelor oceanice mai calde nu rămâne limitat la oceane. Acestea cresc energia din atmosferă, intensifică furtunile, favorizează evaporarea și pot duce la ploi abundente și inundații.
Încălzirea oceanelor contribuie și la creșterea nivelului mării, topirea ghețarilor și stresarea ecosistemelor marine. De asemenea, favorizează valuri de căldură marine mai frecvente și mai intense, cu efecte asupra pescuitului, economiilor costiere și temperaturilor de pe uscat.
Fenomenul El Niño amplifică aceste efecte, redistribuind căldura în atmosferă și modificând tiparele meteorologice globale.
Climatologul Friederike Otto de la Imperial College London avertizează că perioadele prelungite peste pragul de 1,5°C pot genera „o gamă de fenomene extreme fără precedent”, iar multe orașe nu sunt pregătite.
Ea subliniază însă că El Niño este un fenomen natural temporar, în timp ce încălzirea globală se intensifică pe termen lung din cauza arderii combustibililor fosili.
Cercetătorii Copernicus Climate Change Service continuă monitorizarea pentru a stabili dacă acest nou maxim este temporar sau parte a unei tendințe permanente.