Dezvoltarea personală şi relaţia cu părinţii, printre principalele preocupări ale adolescenţilor de azi

Adolescenţii sunt preocupaţi de dezvoltarea personală, de relaţia pe care o au cu părinţii şi de asigurarea confortului financiar şi aleg profesorul ca model doar dacă acesta se implică în activitatea pe care o are la clasă, potrivit unui studiu prezentat marţi de Asociaţia Ordes.

884 afişări

Imaginea articolului Dezvoltarea personală şi relaţia cu părinţii, printre principalele preocupări ale adolescenţilor de azi

Dezvoltarea personală şi relaţia cu părinţii, printre principalele preocupări ale adolescenţilor de azi (Imagine: Bogdan Cioc/Mediafax Foto)

Studiul, la care au participat 300 de elevi cu vârste cuprinseîntre 15 şi 17 ani, face parte dintr-un program de dezvoltarepersonală adresat elevilor de liceu "Tineri în interacţiune".

Viaţa adolescenţilor este populată de familie, prieteni,studiu, activităţi profesionale, precum şi de preocupăripsihologice, filosofice.

Ceea ce îi preocupă pe elevi în legătură cu propria persoană şimediul lor apropiat sunt: dezvoltarea personală (49 la sută),relaţia bună cu părinţii (31 la sută) şi, pentru mai târziu,aspiraţia către o viaţă de familie împlinită şi confortul material(20 la sută).

Mulţi adolescenţi tind să-şi dezvolte imaginea de sineîn baza unor aptitudini sau abilităţi, prin comparaţie cu ceilalţisau cu o imagine idealizată despre ceea ce ei ar trebui săfie.

Din această cauză, ei pot ajunge să se considere lipsiţi devaloare, deoarece nu excelează în anumite domenii sau nu pot ficapabili să stabilească anumite relaţii.

De altfel, 42 la sută dintre respondenţi declară că au oîncredere scăzută în ei, iar 58 la sută că au o stimă de sinecrescută deoarece, pe de o parte, sunt acceptaţi de cei din jur, sebucură de apreciere şi prestigiu în grup, iar pe de altă parte,pentru că sunt mulţumiţi de aspectul lor fizic şi de însuşirilepsihice şi intelectuale.

Pe de altă parte, 17 la sută dintre elevii chestionaţi ausentimente de nemulţumire, neîncredere, furie, izolare, cauzate deimaginea "Eului" fizic, care nu corespunde cu imaginea ideală a"Eului" corporal, puternic influenţată de factori culturali şisociali.

"În adolescenţă colegii şi prietenii au o influenţă primordială.Esenţa integrării sociale constă în ataşamentul din ce în ce maiconştient şi mai activ la grupul căruia îi aparţine. Prieteniiadevăraţi sunt condiţia necesară «împlinirii» unui adolescent",reiese din studiu.

Cu toate acestea, adolescenţii au mai multe valori şiatitudini comune cu părinţii decât au cu prietenii.

Chiar dacă îşi consultă prietenii de aceeaşi vârstă referitor ladiferite domenii ale culturii adolescentine, cum ar fivestimentaţia, preferinţele muzicale, ei continuă să ceară sfatulpărinţiilor în probleme importante.

Majoritatea tinerilor conştientizează valoarea cunoştinţeloracumulate în şcoală, însă nu consideră că sistemul actual deînvăţământ răspunde cererilor lor.

"Îşi pun întrebări referitoare la motivele pentru care învaţă,la efectele acestei învăţări. Adolescentul trăieşte senzaţia că«trebuie să înveţe ce nu-i place», în cele mai multe dintre cazuriaceastă neplăcere fiind consecinţa impunerii, a unei mize prea maripusă pe materia respectivă, fără însă a-i fi explicată şiutilitatea acelei materii", potrivit studiului.

Deşi acordă educaţiei o mare importanţă în formarea lor,adolescenţii consideră că "experienţa de viaţă" excedeşcolii.

Pentru unii tineri viitorul profesional este un subiect central,clar şi, în acest scop, ei acordă un interes deosebit materiilorşcolare corelate cu viitoarea profesie (65 la sută). Există însă şiadolescenţi care nu au fixată o profesie anume sau sunt influenţaţide părinţi şi apropiaţi (trei la sută).

"Modelele profesionale sunt oferite de mediul social, de «moda»referitoare la anumite profesii mai căutate în momentul acesta, caşi de aspiraţiile familiei sau cele individuale. În general,preferinţa pentru anumite obiecte de învăţământ constituie un punctde plecare pentru alegerea profesională", se mai arată înstudiu.

Din rezultatele acestuia rezultă că profesorul nu mai esteperceput ca un model dacă nu tratează cu interes activitatea încare este implicat, iar elevii, dacă simt că sunt trataţinecorespunzător, limitează importanţa pe care o atribuieinformaţiei primite.

"Comunicarea disfuncţională, mentalităţile învechite şiinflexibile de care dau dovadă unele cadre didactice îndepărteazăelevul, îl determină să îşi piardă încredera în capacitatea şcoliide a genera ceva prolific pentru el", susţin iniţiatoriistudiului.

În acest context, reprezentanţii Ordes apreciază că, în cadrulsistemului educaţional, se impune o centrare pe dezvoltarea deatitudini, valori şi competenţe la elevi, pe dezvoltarea rolului deconsilier al profesorului care să devină capabil să orientezeprofesional elevul, dar şi pe dezvoltarea unei metodologiiinteractive de predare-învăţare.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
ELEVI ,
STUDIU ,
PREOCUPĂRI ,
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.