Element biologic comun pentru 11 tipuri de cancer, descoperit de cercetători români

Un marker biologic calificat drept "foarte promiţător" a fost descoperit în cazul a 11 tipuri de cancer, de o echipă de cercetători din care fac parte şi români, acesta fiind un pas înainte în diagnosticarea mai rapidă a maladiei şi în punerea la punct a unui medicament universal.

427 afişări
Imaginea articolului Element biologic comun pentru 11 tipuri de cancer, descoperit de cercetători români

Element biologic comun pentru 11 tipuri de cancer, descoperit de cercetători români (Imagine: Florin Gheorghe/Mediafax Foto)

Descoperirea a fost făcută de o echipă de cercetători de la l'Institut national de la santé et de la recherche médicale (INSERM), din Franţa, coordonată de Nicolae Ghinea, în colaborare cu echipa de specialişti a lui Aurelian Radu, de la şcoala de medicină Mount-Sinai din New York.

Nicolae Ghinea, doctor în biologie şi director de cercetări la INSERM, care lucrează la acest subiect de aproape zece ani, spune, totuşi, că mai este mult de lucru până se va obţine un medicament universal pentru tratarea cancerului.

Astfel, ar trebui să se lărgească aria de studiu asupra celorlalte tipuri de cancer, să se confirme detectarea receptorului descoperit prin intermediul altor proceduri, precum imagistica prin rezonanţă magnetică (RMN), tomografia prin emisii de pozitroni sau imagistica prin ultrasunete, să se efectueze studii preclinice (pe animale) pentru perfecţionarea procedurilor şi a eventualilor agenţi terapeutici.

Markerii tumorali - hormoni, proteine, enzime - pot semnala prezenţa cancerului, aşa cum este cazul antigenului specific prostatic (PSA) pentru cancerul la prostată sau a gonadotropinei corionice umane (hCG) pentru cancerul la testicule.

Noua moleculă descoperită este o proteină receptor al FSH (hormon foliculostilunat), sintetizată în hipofiză şi care se găseşte în organele reproducătoare umane - ovare şi testicule. În cazul femeilor, această moleculă stimulează mai ales producţia de estrogeni, iar în cazul bărbaţilor, pe cea de spermatozoizi.

Iniţial, echipa de la Centre Mondor de cercetări biomedicale din Créteil, în apropiere de Paris, a dorit să confirme ipoteza potrivit căreia FSH poate apărea în tumorile cancerului la prostată.

După ce ipoteza a fost confirmată, "am vrut să verific dacă ea nu apărea şi în cazul altor cancere, precum cel mamar sau pulmonar", a spus Nicolae Ghinea. Şi, "surpriză totală, era vorba despre acelaşi marker", a spus el.

Echipa sa - jumătate fiind formată din anatomo-patologi - a studiat apoi biopsiile efectuate unui număr de 1.336 de pacienţi, reprezentând 11 tipuri de cancere: la prostată, mamar, la colon, pancreas, vezica urinară, rinichi, plămâni, ficat, stomac, testicule, ovare. Din cauza lipsei de fonduri, echipa a fost nevoită să se oprească cu cercetările în acest punct, potrivit lui Ghinea, dar lista maladiilor ar trebui să se lărgească, chiar dacă tipurile de cancer studiate deja reprezintă "70% dintre cazurile de cancer şi 90% dintre decesele" provocate de această boală.

Studiind biopsiile la miscroscopul electronic (care multiplică de până la 600.000 de ori), după injectarea de aur (care a permis evidenţierea particulelor), cercetătorii au constatat o prezenţă foarte puternică a receptorului lui FSH în "toate tumorile, indiferent de tip şi de stadiul de dezvoltare". Cercetătorii au mai remarcat că markerul nu se afla în centrul tumorilor, ci la periferia acestora.

Receptorii - care recunosc FSH şi îi permit să se fixeze - se găseau în vasele sangvine de la periferia tumorii, exact pe suprafaţa celulelor endoteliale care căptuşesc interiorul pereţilor, deci în apropierea fluxului sangvin.

Acest lucru, subliniază cercetătorii, face din receptori "o ţintă uşoară pentru agenţii de diagnosticare şi pentru terapiile administrate în sânge".

În mod contrar, receptorii erau absenţi în ţesuturile non-bolnave ale organismului, inclusiv în ţesuturile sănătoase ale organului pe care s-a fixat tumoarea.

"Acum de-abia începe totul', a spus Ghinea.

În aşteptarea lărgirii ariei de cercetare, care ar trebui să dureze mai mulţi ani, "se poate imagina un tratament universal pentru un marker universal" sau cel puţin se pot începe studiile pentru punerea la punct a terapiei.

INSERM a depus deja o cerere pentru brevetarea metodei de imagistică.

Studiul ce prezintă această descoperire a fost publicat în New England Journal of Medicine.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici