Europa, progrese semnificative în îmbunătățirea calității aerului în ultimul deceniu
Europa a realizat „progrese semnificative” în scăderea concentrațiilor de poluanți atmosferici între 2014 și 2024, potrivit unui raport publicat vineri de Serviciul de Monitorizare a Atmosferei Copernicus (CAMS), relatează EFE.
În raport este demonstrat faptul că efortul comun al autorităților, industriei și cetățenilor pentru a reglementa și scădea emisiile provenite din activitățile umane, conduce la rezultate reale.
CAMS a efectuat o reanaliză a calității aerului, care a arătat că există îmbunătățiri în concentrațiile poluanților atmosferici monitorizați.
Documentul precizează că s-au înregistrat „îmbunătățiri semnificative” în majoritatea regiunilor europene, deși unele zone necesită în continuare atenție.
Analizele CAMS se bazează pe modele atmosferice combinate cu observații ale calității aerului, folosind tehnici de asimilare a datelor.
Raportul Europe’s Environment 2025 al Agenției Europene de Mediu demonstrează, de asemenea, că toți poluanții cu emisii reglementate au arătat tendințe de reducere încă din 2005.
Cele mai mari scăderi au fost la dioxidul de sulf (SO2) cu 85%, urmat de oxizii de azot (NOx) cu 53%, compușii organici volatili nemetanici (COVNM) cu 35%, particulele fine PM2,5 cu 38% și amoniacul (NH3) cu 17%.
Pulberile fine PM2,5 sunt, de fapt, un poluant foarte periculos pentru sănătate și mediu, din cauza că mica lor dimensiune permite pătrunderea în plămâni și în sânge.
Raportul menționează că principalele surse umane sunt arderea combustibililor fosili în trafic și în sectorul energetic. Sursele naturale includ incendiile forestiere și transportul de praf.
De asemenea, dioxidul de azot provine în principal din arderea combustibililor fosili, care provoacă probleme respiratorii și contribuie la „formarea ozonului troposferic și a smogului”.
Crește, de asemenea, poluarea cu pulberi fine.
Strategiile europene pentru controlul emisiilor au redus semnificativ concentrațiile de poluanți atmosferici.
Datele raportului arată că ozonul de suprafață rămâne cel mai dificil poluant de gestionat și că strategiile pentru reducerea sa implică eforturi foarte serioase.