Fructele actuale au de 30 de ori mai mult zahăr faţă de fructele originare!

Expertul în nutriţie Brian Clement, avertizează că în ziua de astăzi fructele au de 30 de ori mai mult zahăr decât cele de odinioară. Într-un interviu pentru CSÎD, medicul explică faptul că mediul în care trăim şi ceea ce consumăm sunt mult mai importante în declanşarea anumitor afecţiuni decât moştenirea genetică.

3584 afişări
Imaginea articolului Fructele actuale au de 30 de ori mai mult zahăr faţă de fructele originare!

Fructele actuale au de 30 de ori mai mult zahăr faţă de fructele originare!

"Corpului nostru nu îi pasă ce tip de zahăr ingerăm – zahărul este la fel de dăunător sub orice formă (miere, sirop de agave, zahăr brun etc.). Chiar şi fructele zilelor noaste sunt hibrid, deoarece de-a lungul anilor, oamenii au creat combinaţii ale fructelor existente pentru a da naştere unor fructe cât mai dulci. Fructele actuale au de 30 de ori mai mult zahăr faţă de fructele iniţiale, originare. Este vital pentru sănătatea noastră să reducem consumul de zahăr. Din păcate, oamenii s-au americanizat: consumă fast food şi mâncare nesănătoasă. America este un loc minunat, facem filme foarte bune, dar vă rog: nu preluaţi şi obiceiurile noastre alimentare!", spune Brian Clement, pentru Ce se întâmplă doctore

CSÎD: Sunt voci care spun că foarte multe dintre bolile de care suferă oamenii sunt genetice. Dumneavostră ce credeţi?

Brian Clement: Nu cred neapărat că acestea sunt genetice. În America, ideea de boală genetică este foarte răspândită. Cu toate acestea, dacă stăm de vorbă cu specialiştii în genetica umană, aceştia afirmă faptul că mai puţin de 5% din boli sunt cu adevărat genetice. Adevărul este că majoritatea bolilor de care suferă oamenii sunt mai degrabă epigenetice (legate de mediu, de modalitatea de gândire, de stilul de viaţă, de hainele pe care le purtăm).

Este adevărat că anumite lucruri sunt genetice, precum trăsăturile de familie, dar bolile precum bolile de inimă sau diabetul, nu se încadrează în această categorie. Genetic înseamnă permanent. Atâta vreme cât ne schimbăm stilul de viaţă şi consumăm alimente mult mai sănătoase, putem face o diferenţă şi putem schimba ceea ce nu funcţionează bine la noi. Un exemplu trist îl constituie fratele meu, care a murit la vârsta de 54 de ani, ca umare a alimentaţiei nesănătoase. Acest lucru este epigenetic. Atunci când mergem la doctor, acesta ne întreabă de istoria familială.

Dacă menţionez că fratele meu a murit la vârsta de 54 de ani, nu înseamnă că şi eu tind să am aceleaşi probleme, ca urmare a genelor. Problemele sale de viaţă au fost epigenetice, eu nu aş putea ajunge niciodată în locul lui – am aprope 70 de ani şi sunt precaut cu stilul meu de viaţă. Putem spune că suntem norocoşi pentru că avem o economie bogată. Considerăm că putem mânca absolut orice. E important să înţelegem faptul că alimentaţia este combustibilul nostru.

Aici, în România, în urmă cu 3-4 generaţii, toţi oamenii erau  fermieri, erau mult mai activi. În plus, consumau şi alimente bio. În zilele noastre, lucrurile s-au schimbat. Cheia este schimbarea stilului de viaţă. Am susţinut o conferinţă în Lituania, în martie şi voi continua să ţin cursuri de sănătate şi educaţie medicală în acea ţară. Şi am subliniat şi acolo, ca peste tot unde merg: doctorul ar trebui să recomande oamenilor, înaintea prescrierii oricărei reţete, schimbarea modului de viaţă! Deşi în facultate se pregătesc pentru a putea oferi cel mai bun tratament medicamentos, acesta ar trebui pus pe ultimul loc, după alimentaţie şi un trai de viaţă sănătos.

Un lucru care mi s-a părut de admirat la China antică, era faptul că doctorii din sat erau plătiţi atâta vreme cât oamenii erau sănătoşi. Odată ce aceştia se îmbolnăveau, se considera faptul că doctorul nu şi-a făcut bine treaba şi nu era plătit. Astăzi, este adevărat că pentru anumite boli, avem nevoie de medicamente sau de operaţii. Însă în multe cazuri acestea sunt indicate abuziv şi, din contră, ar trebui luate în considerare ca o ultimă soluţie după schimbarea alimentaţiei şi a stilului de viaţă.

CSÎD: Cum aţi descoperit faptul că mâncarea în sine poate fi un medicament?

B.C.: Am început să citesc istoria medicinei şi mi s-a părut extrem de importantă abordarea lui Hipocrate, considerat părintele medicinei. Am citit tot ceea ce am putut găsi despre el – era un doctor adept al produselor naturale, nicidecum chimice. Era un maestru al ierburilor, al plantelor, acestea erau singurele medicamente pe care oamenii le aveau la dispoziţie la vremea respectivă. Ulterior, medicina a fost reinventată ca urmare a apariţiei medicamentelor, derivate tot din plante, dar procesate chimic.

Cu siguranţă multe dintre medicamentele inventate au fost revoluţionare, de exemplu antibioticele. Dar în zilele noastre, nu mai avem abilitatea de a fi salvaţi de antibiotice, ca urmare a ingerării lor constante din alimente precum carnea. Există o serie de documentare şi studii care expun adevărul despre vaccinare şi antibiotice sau diverse alte medicamente, în zilele noastre. Diabetul de tip II, de exemplu, este o boală care poate fi corectată cu ajutorul stilului de viaţă, nu a insulinei. Diabetul nu este o boală genetică. Este important să identificăm rădăcina problemei, pentru a o putea elimina, lucru care nu se face neapărat cu ajutorul medicamentelor.

Foarte multe boli pe care le considerăm uşor şi rapid de tratat cu medicamente, se tratează, de fapt, cu ajutorul hranei sănătoase. Atunci când consumăm alimente procesate, precum prăjiturile, zahărul acoperă celula, în loc să o hănească, aşa cum ar avea nevoie. Denumim acest lucru boala zahărului din zânge. Ultima mea carte denumită „Dulcea boală”, explică efectele nocive ale zahărului.

Citeşte continuare articolului în  Ce se întâmplă doctore

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici