Produsele utilizate zilnic, de la recipiente din plastic și cosmetice până la medicamente, jucării, electronice și pesticide, pot conține substanțe care perturbă sistemul endocrin. Expunerea la acestea reprezintă o amenințare tot mai mare pentru sănătate și mediu, avertizează un raport publicat marți de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu și Organizația Mondială a Sănătății.
Potrivit The Independent, documentul solicită măsuri internaționale urgente și coordonate pentru limitarea expunerii populației, în condițiile în care politicile și reglementările privind produsele și sectoarele responsabile sunt în continuare „fragmentate și insuficiente”.
Substanțele chimice care perturbă sistemul endocrin (EDC) pot ajunge în organism prin ingerare, absorbție la nivelul pielii, inhalare sau contact direct cu dispozitive medicale în timpul procedurilor. Copiii pot fi expuși inclusiv prin introducerea în gură a jucăriilor care conțin astfel de compuși.
Raportul identifică legături între expunere și cancer, boli cardiovasculare, obezitate, diabet de tip 2 și afecțiuni hepatice metabolice.
De asemenea, pot fi afectate dezvoltarea neurologică, funcțiile cognitive și comportamentul, în special în cazul expunerii prenatale și în primii ani de viață. Sunt semnalate și efecte asupra organelor reproducătoare, fertilității și funcției tiroidiene.
„Există, în esență, o confirmare a unor dovezi incontestabile care leagă EDC de efecte asupra sănătății umane și, de asemenea, de daune asupra mediului”, a declarat Laura Vandenberg, unul dintre autorii principali ai raportului și profesor de științe ale sănătății mediului la Universitatea din Massachusetts Amherst.
Peste 350.000 de substanțe chimice și amestecuri chimice sunt înregistrate pentru producție și utilizare la nivel mondial, însă marea majoritate nu au fost evaluate pentru proprietățile de perturbare endocrină, potrivit documentului.
Deși în ultimii ani au fost dezvoltate mai multe programe de testare, acestea nu au dus, în cele mai multe cazuri, la măsuri de reglementare și la controlul expunerii populației, a explicat Vandenberg.
„În multe, foarte multe cazuri, știm suficient pentru a acționa. De ce nu am acționat?”, a întrebat cercetătoarea.
Aceasta a dat exemplul bisfenolului A (BPA), utilizat la fabricarea recipientelor din plastic pentru depozitarea alimentelor și băuturilor. Unele substanțe au fost eliminate din produse după ce consumatorii au aflat despre riscurile lor și au încetat să le mai cumpere. Înlocuirea lor poate crea însă o nouă problemă, dacă alternativele au o structură similară sau nu sunt suficient testate.
Raportul recomandă protejarea categoriilor vulnerabile, în special a femeilor însărcinate, sugarilor și copiilor, îmbunătățirea monitorizării expunerii și consolidarea reglementărilor.
Estimarea de peste 1.100 de miliarde de dolari anual include cheltuielile pentru tratamente medicale și pierderile de productivitate. Calculul nu ia în considerare însă costurile asociate contaminării apei potabile, pierderii biodiversității și efectelor asupra producției alimentare.
„Trebuie să trecem de la reacții la prevenție. Trebuie să prevenim producerea daunelor, nu doar să le documentăm și să le tratăm după ce s-au produs”, a declarat Bethanie Carney Almroth, raportor special al ONU pentru substanțe toxice și drepturile omului.