România va contribui cu 7,4 milioane de euro la activitatea Agenţiei Spaţiale Europene, în 2012

Agenţia Spaţială Română (ROSA) a devenit, pe 22 decembrie, membră a Agenţiei Spaţiale Europene, cea mai importantă organizaţie interguvernamentală europeană cu caracter ştiinţific şi tehnologic, la activitatea căreia, în acest an, România trebuie să contribuie cu aproximativ 7,4 milioane de euro.

324 afișări
Imaginea articolului România va contribui cu 7,4 milioane de euro la activitatea Agenţiei Spaţiale Europene, în 2012

România va contribui cu 7,4 milioane de euro la activitatea Agenţiei Spaţiale Europene, în 2012

"Ca o ţară să devină membră în ESA trebuie să îndeplinească nişte parametri de performanţă foarte ridicaţi", a declarat Marius-Ioan Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române, vineri, într-o conferinţă de presă.

El a precizat că, dintre ţările fostului Pact de la Varşovia, România este a doua admisă ca membru al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), după Cehia. Astfel, România va fi contributor şi proprietar al infrastructurii ESA.

"ESA returnează integral contribuţia financiară pe care o aduce o ţară la bugetul ei, sub formă de programe realizate de persoane juridice din ţara respectivă", a spus Piso, precizând că acordul cu ESA conţine şi un acord de securitate între România şi ESA.

Agenţia Spaţială Europeană are un buget anual de 4 miliarde de euro. Contribuţiile ţărilor membre la ESA se calculează printr-un sistem de proporţionalitate cu venitul naţional net, pentru o anumită perioadă de calcul.

Astfel, contribuţia financiară a României la ESA pentru 2011 a fost calculată la 5,7 milioane de euro. Însă, ROSA fiind membru deplin la ESA doar din 22 decembrie, România trebuie să plătească pentru anul trecut circa 150.000 de euro (echivalentul celor zece zile până la sfârşitul anului).

Pentru anul 2012 - întrucât între 2006 şi 2008 venitul naţional net s-a dublat -, contribuţia pe care România va trebui să o plătească la ESA se ridică la aproximativ 7,4 milioane euro.

"Această contribuţie este returnabilă integral. Contribuţia unei ţări la ESA are două componente. Una este cea obligatorie, cea pe care o plătim noi acum. Prin aceasta se plăteşte accesul la programul ştiinţific şi la programul general de tehnologie. În schimb, la programele opţionale (ale statelor care vor să facă o misiune spaţială de un anumit tip, n.r.) poate participa numai cine a contribuit. În mod obişnuit, contribuţia totală a unui stat membru ESA este cam de trei-patru ori mai mare decât contribuţia obligatorie. Adică, România, la un anumit moment, ar trebui să ajungă la aproximativ 30 de milioane de euro anual", a explicat Piso.

"Pe tot globul, dacă normezi cheltuielile publice care se fac pentru spaţiu, ajungi la aproximativ 12 euro pe cap de locuitor. În SUA, cheltuielile publice civile pentru spaţiu sunt de aproximativ 120 de euro pe cap de locuitor, iar în Europa (cele 27 de state membre) - 17 euro pe cap de locuitor. În România, cheltuiala este de aproximativ jumătate de euro pe cap de locuitor, la fel ca în toate fostele ţări socialiste. Explicaţia este foarte simplă. Toate ţările din zonă au căzut din punct de vedere tehnologic după 1990. Sistemul spaţial tehnologic sovietic, în care aceste ţări cooperau, s-a dezintegrat şi ţările au rămas pur şi simplu în aer. Atunci, pentru noi este cu atât mai importantă aderarea la Agenţia Spaţială Europeană", a spus Marius-Ioan Piso.

El a precizat că Agenţia Spaţială Română doreşte ca această contribuţie la ESA să fie cât mai mare.

"Contribuţia este foarte importantă, pentru că aceştia sunt bani de înaltă tehnologie. Se spune că un euro investit în ESA aduce zece euro în alte zone. Participarea la programele acestei agenţii nu înseamnă numai ştiinţă sau sateliţi sau cosmonauţi, înseamnă industrie foarte serioasă (...) Un alt element este faptul că, prin acordul cu ESA, proprietatea intelectuală rămâne în România, aici se creează capabilitatea", a precizat Piso.

Ca membru al ESA, ROSA va lansa în spaţiu primul nanosatelit artificial românesc, numit GOLIAT. Satelitul trimis în spaţiu în cadrul unui program al Agenţiei Spaţiale Româneşti (ROSA) va fi lansat de Agenţia Spaţială Europeană (ESA) pe 9 februarie, de la o bază din Guyana Franceză.

În ianuarie 2011, a fost semnat acordul de aderare a României la Convenţia Agenţiei Spaţiale Europene, iar pe 22 decembrie 2011 România a devenit membru cu drepturi depline al ESA.

Agenţia Spaţiala Europeană este o organizaţie interguvernamentală fondată în 1975, având 18 state membre (16 din UE, plus Elveţia şi Norvegia). Dintre ţările fostului Pact de la Varşovia, România este a doua admisă ca membru, după Cehia. ESA este considerată cea mai importantă organizaţie interguvernamentala europeană cu caracter ştiinţific şi tehnologic şi cu rol important în domeniul securităţii.

România a încheiat primul Acord cu ESA în 1992, care a fost ratificat prin Legea nr. 40/1993, fiind urmat de alt acord în anul 1999. Începând cu 2006, România a fost Stat European Cooperant al ESA. Statutul de stat membru cu drepturi depline al ESA permite accesul organizaţiilor din România la toate programele derulate, aceasta constituind un important transfer de tehnologie.

Agenţia Spaţială Română a fost înfiinţată în 1991 şi reorganizată printr-o Hotărâre a Guvernului în 1995 ca instituţie publică finanţată integral extrabugetar în sistemul Ministerului Cercetării şi Tehnologiei (în prezent Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului). ROSA este coordonatorul la nivel naţional al activităţilor din domeniul spaţial.

Misiunea principală a Agenţiei Spaţiale Române este promovarea şi coordonarea dezvoltării în domeniu şi reprezentarea Guvernului în programele de cooperare internaţională. Agenţia este autorizată să înfiinţeze centre de cercetare şi dezvoltare orientate în funcţie de obiectivele Programului Spaţial Naţional. Agenţia desfăşoară propriile proiecte de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici