Stephen Hawking se destăinuie: Cum a reuşit să se lupte cu boala Lou Gehrig şi care este realizarea de care este cel mai mândru - VIDEO

Celebrul astrofizician Stephen Hawking s-a destăinuit într-un interviu pentru BBC. Savantul a dezvăluit ce importanţă a avut familia în lupta pe care el a dus-o cu boala Lou Gehrig şi a vorbit deschis despre umor şi moarte.

22628 afișări
Imaginea articolului Stephen Hawking se destăinuie: Cum a reuşit să se lupte cu boala Lou Gehrig şi care este realizarea de care este cel mai mândru - VIDEO

Stephen Hawking se destăinuie: Cum a reuşit să se lupte cu boala Lou Gehrig şi care este realizarea de care este cel mai mândru - VIDEO

Savantul a mărturisit, în interviul pentru BBC, că familia a avut un rol crucial în lupta pe care el a dus-o atâţia ani cu boala Lou Gehrig (scleroză laterală amiotrofică).

Hawking a vorbit şi despre motivaţia pe care a avut-o în privinţa cercetării: "Am vrut întotdeauna să îmi împărtăşesc entuziasmul. Nimic nu te face să te simţi ca atunci când descoperi un lucru pe care nimeni nu l-a ştiut până atunci".

Întrebat despre cea mai mare realizare a sa, Stephen Hawking a răspuns: "Sunt mândru că am putut contribui la înţelegerea universului".

Astrofizicianul a mărturisit şi că umorul a avut o importanţă foarte mare în supravieţuirea sa.

"Sunt probabil mai cunoscut datorită apariţiei în Familia Simpson decât datorită descoperirilor mele", a spus, cu umor, Hawking. "Am apărut şi în Star Trek, serialul meu SF preferat", a adăugat savantul.

Într-un episod din Star Trek, Stephen Hawking joacă poker cu Albert Einstein, iar cel din urmă îl plăteşte având impresia că joacă la cacealma: "Cred că blufezi", îi spune Einstein, iar Hawking îi răspunde zâmbitor "Greşeşti din nou, Albert" şi întoarce un careu de şeptari.

Savantul britanic şi-a exprimat şi punctul de vedere în privinţa dreptului unei persoane de a-şi alege sfârşitul vieţii dacă suferă de o boală incurabilă. El a dezvăluit că, la un moment dat, a fost conectat la aparatele de respiraţie artificială după ce s-a îmbolnăvit de pneumonie, iar medicii i-au oferit soţiei sale opţiunea de a deconecta acele aparate, dar el nu şi-a dorit acest lucru.

"Cred că aceia care au o boală într-un stadiu terminal şi au dureri mari ar trebui să aibă dreptul de a alege să îşi pună capăt vieţii, iar aceia care îi ajută nu ar trebui să fie daţi în judecată".

Suferind de scleroză laterală amiotrofică, o maladie paralizantă cu care a fost diagnosticat pe când avea 21 de ani, Stephen Hawking se deplasează într-un scaun cu rotile şi comunică prin intermediul unui computer şi al unui sintetizator vocal. Profesorul îi îndeamnă pe toţi oamenii cu dizabilităţi fizice să se concentreze asupra lucrurilor pe care le pot face şi să nu regrete lucrurile pe care nu pot să le facă.

"Fizica teoretică este un domeniu în care dizabilitatea nu este un handicap. Totul stă în puterea minţii", a spus profesorul britanic, care predă la Universitatea Cambridge.

Documentarul "Hawking", produs de Vertigo Films, va fi lansat în Marea Britanie pe 20 septembrie.

Fostul şef al catedrei de matematică de la Universitatea Cambridge, un post deţinut în trecut şi de Isaac Newton, a fost de multe ori criticat din cauza comentariilor sale despre religie.

Cartea sa intitulată "The Grand Design", lansată în 2010, a provocat un scandal uriaş în rândul liderilor religioşi, deoarece Hawking susţinea în acest volum că nu este nevoie de o forţă divină pentru a explica apariţia Universului.

Stephen Hawking, renumit pe plan mondial pentru lucrările sale despre univers şi gravitaţie, este autorul volumului "Scurtă istorie a timpului" (publicat şi de Humanitas, în 2004), una dintre cele mai de succes cărţi din literatura ştiinţifică, şi al volumului "George şi cheia secretă a universului" (apărut şi la Humanitas, în 2009).

Stephen Hawking a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 şi este membru al Academiei de ştiinţe americane.

Scleroza laterală amiotrofică - boala Lou Gehrig - se caracterizează printr-o pierdere progresivă a anumitor celule nervoase ale creierului şi măduvei spinării, denumite neuroni motori, ce comandă muşchii voluntari, care fac posibilă mişcarea. Boala este progresivă, invalidantă, fatală - mersul, vorbitul, mâncatul, înghiţitul şi alte funcţii fundamentale devenind mai dificile cu timpul. Cauzele maladiei sunt necunoscute, însă se ştie că circa 5-10% dintre bolnavi prezintă o formă moştenită a acesteia.

 

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici