Studiu în genetică: Oamenii sunt predispuşi atât la depresie, cât şi la fericire din aceeaşi cauză

Un nou studiu, publicat în revista Molecular Psychology, arată că aceleaşi gene care predispun oamenii la depresie îi pot predispune şi la sentimente pozitive, potrivit Daily Mail.

2059 afișări
Imaginea articolului Studiu în genetică: Oamenii sunt predispuşi atât la depresie, cât şi la fericire din aceeaşi cauză

Studiu în genetică: Oamenii sunt predispuşi atât la depresie, cât şi la fericire din aceeaşi cauză (Imagine Shutterstock / Mediafax Foto)

Psihologii din Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii afirmă că această combinaţie de mici schimbări care au loc în genele oamenilor îi pot predispune la sensibilitate la mediul înconjurător, ceea poate schimba perspectivele mentale şi afecta sănătatea emoţională.

Mai mult decât atât, specialiştii cred că descoperirile lor pot conduce către abordări personalizate de tratare a bolilor psihologice.

Profesorii Elaine Fox (de la Universitatea Oxford) şi Chris Beevers (de la Universitatea din Austin, Texas) au revizuit o serie de cercetări ce analizează influenţa genetică şi stările emoţionale. Au descoperit că, în general, factorii de mediu şi cei genetici au un impact major asupra sănătăţii emoţionale a oamenilor.

Cercetările anterioare au identificat un număr de markeri genetici, care ar putea fi asociaţi cu riscul de dezvoltare a condiţiilor psihologice.

Psihologii afirmă că este nevoie să se combine studiile despre genetica sănătăţii mentale cu filtrele persoanale ale omului, metoda de bază de a interpreta ce se întâmplă în jur.

'Prejudecăţile cognitive au loc când oamenii interpretează în mod constant situaţii prin intermediul unui filtru mental particular - când oamenii au o prejudecată cognitivă care evidenţiază aspectele sau gândurile negative, aceştia sunt mai predispuşi la riscul de a suferi de o boală psihologică', a explicat profesorul Beevers.

'Există multe cercetări despre aceste prejudecăţi şi despre genele care predispun oamenii la boli mentale. Noi asta sugerăm: ar face mai mult sens să combinăm aceste două zone de interes'.

În lucrarea lor, cei doi descriu cum construirea unor profiluri mari de factori genetici de risc ar putea fi folosită pentru a determina cum mediul înconjurător afectează o persoană, bazându-se pe riscul genetic de referinţă.

De exemplu, pentru o persoană cu un grad ridicat de risc, aceşti factori genetici sunt mai predispuşi să fie sensibili la efectul mediului înconjurător, decât o persoană care are un grad scăzut, deci mai puţini factori de risc.

Această informaţie ar putea fi folosită pentru a evidenţia ce tip de persoane sunt mai predispuse să dezvolte prejudecăţi cognitive negative, ce pot duce către depresie.

'Dacă iei o genă care este conectată cu o boală mentală şi compari persoanele care au aceeaşi variantă genetică, devine clar că ceea ce se întâmplă cu sănătatea lor emoţională se bazează pe mediul înconjurător', a spus profesorul Fox.

Potrivit cercetătorilor, mai multe teste sunt necesare pentru a arăta cum interacţiunea dintre genetică şi mediul înconjurător afectează sănătatea emoţională a oamenilor.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici