STUDIU Somnul excesiv în timpul zilei poate fi un semn timpuriu al bolii Alzheimer

  • Oamenii de ştiinţă susţin că somnul excesiv în timpul zilei este mai degrabă un simptom decât o cauză a declinului mental.
  • Siestele lungi ar putea fi un precursor al bolii Alzheimer, potrivit unui studiu care a urmărit obiceiurile de somn în timpul zilei ale persoanelor în vârstă.
4237 afișări
Imaginea articolului STUDIU Somnul excesiv în timpul zilei poate fi un semn timpuriu al bolii Alzheimer

STUDIU Somnul excesiv în timpul zilei poate fi un semn timpuriu al bolii Alzheimer

Descoperirile ar putea ajuta la rezolvarea rezultatelor contradictorii privind efectele somnului asupra cogniţiei la adulţii în vârstă, unele studii anterioare evidenţiind beneficiile unei sieste asupra stării de spirit, vigilenţei şi performanţei în sarcini mentale.
 
Cel mai recent studiu sugerează că o creştere în timp a numărului de sieste a fost legată de o şansă mai mare de a dezvolta tulburări cognitive uşoare sau Alzheimer, potrivit The Guardian.
 
Oamenii de ştiinţă consideră că este mai probabil ca somnul excesiv să fie un semn de avertizare timpurie, decât să cauzeze declinul mental.
 
„Ar putea fi un semnal de îmbătrânire accelerată", a declarat Dr. Yue Leng, profesor asistent de psihiatrie la Universitatea California San Francisco. „Principala concluzie este că, dacă nu obişnuiaţi să trageţi un pui de somn şi observaţi că începeţi să deveniţi mai somnoroşi în timpul zilei, ar putea fi un semnal de declin al sănătăţii cognitive”.

Rezultatele studiului

Oamenii de ştiinţă au urmărit mai mult de 1.000 de persoane, cu o vârstă medie de 81 de ani, timp de mai mulţi ani. În fiecare an, participanţii au purtat un dispozitiv asemănător unui ceas pentru a urmări mobilitatea timp de până la 14 zile. Fiecare perioadă prelungită de neactivitate între orele 9.00 şi 19.00 a fost interpretată ca somn.
 
De asemenea, participanţii au fost supuşi în fiecare an unor teste pentru a evalua cogniţia. La începutul studiului, 76% dintre participanţi nu aveau nicio afecţiune cognitivă, 20% aveau o afecţiune cognitivă uşoară şi 4% aveau boala Alzheimer.
 
În cazul participanţilor care nu au dezvoltat tulburări cognitive, somnul zilnic în timpul zilei a crescut în medie cu 11 minute pe an. Rata de creştere s-a dublat după un diagnostic de deficienţă cognitivă uşoară, ajungând la un total de 24 de minute, şi aproape s-a triplat, ajungând la un total de 68 de minute după un diagnostic de boală Alzheimer, potrivit cercetării publicate în revista Alzheimer's and dementia.
 
În general, participanţii care au aţipit mai mult de o oră pe zi au avut un risc cu 40% mai mare de a dezvolta Alzheimer decât cei care au aţipit mai puţin de o oră pe zi; iar participanţii care au aţipit cel puţin o dată pe zi au avut un risc cu 40% mai mare de a dezvolta Alzheimer decât cei care au aţipit mai puţin de o dată pe zi.
 
Cercetări anterioare, comparând creiere postmortem, au arătat că s-a constatat că cei care suferă de Alzheimer au mai puţini neuroni specialişti care promovează starea de veghe.
 
Tiparele neobişnuite de somn, insomnia şi somnul de noapte de calitate slabă sunt frecvente la persoanele cu demenţă, dar ultimele cercetări au arătat că legătura cu somnul de veghe a rămas chiar şi atunci când s-a luat în considerare somnul de noapte. „Acest lucru a sugerat că rolul somnului în timpul zilei este important în sine", a spus Leng.
 
Autorii au spus că senzaţia de somnolenţă din ce în ce mai accentuată în timpul zilei ar putea fi un semn timpuriu că în creier sunt în curs de desfăşurare schimbări care sunt precursorii demenţei.
 
Leng a spus că nu se poate exclude posibilitatea ca somnul să cauzeze probleme cognitive, dar că nu există "niciun mecanism biologic evident prin care somnul ar putea provoca Alzheimer".
 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici