Cehia, scandal ca în România: Președintele sesizează CCR împotriva premierului pentru că nu-l lasă să  participe la summitul NATO

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Președintele ceh Petr Pavel a declarat marți că a intentat un proces împotriva guvernului, contestând decizia prim-ministrului Andrej Babiš de a nu-l include în delegația guvernamentală care va participa la summitul NATO de la Ankara, din luna iulie, arată Politico.

Acțiunea privind competența, depusă la Curtea Constituțională a Cehiei, solicită clarificarea cu privire la cine are autoritatea de a decide dacă șeful statului poate participa la summitul NATO.

Plângerea privind competența, depusă la Curtea Constituțională a Cehiei, solicită clarificări cu privire la cine are autoritatea de a decide dacă șeful statului poate participa la summitul NATO. Curtea urmează să examineze problema în sesiunea plenară de miercuri.

Guvernul Cehiei îl exclude pe președinte din delegația pentru summitul NATO de la Ankara

Probleme constituționale în desemnarea lui Eugen Tomac, premier „pentru că partidele nu se înțeleg”. Jurisprudența CCR îl contrazice pe Nicușor Dan: „Premierul desemnat nu este alegerea exclusivă a Președintelui României”

Într-o declarație, Pavel a susținut că Babiš încearcă să îl „excludă” de la summit, „limitându-i astfel rolul care îi revine conform Constituției”.

Președintele a subliniat că predecesorii săi au participat la toate summiturile NATO anterioare și că el a fost prezent la fiecare dintre reuniunile alianței de când a preluat mandatul în 2023.

După luni de dispute privind cine va reprezenta Praga la Ankara, Babiš a anunțat luni că șeful statului nu se poate alătura delegației oficiale deoarece „acest summit va fi diferit de cele anterioare”.

În timpul următoarei reuniuni, se așteaptă ca prim-ministrul să își justifice decizia de a reduce cheltuielile militare de bază la aproximativ 1,8% din PIB, sub obiectivul NATO de 2%. Decizia lui Babiš de a-l exclude pe Pavel de la reuniune ar putea avea legătură cu opoziția fostului general față de reduceri , pe care le-a considerat „iresponsabile”.

Babiš a declarat marți că, deși „respectă” decizia președintelui de a intenta un proces, „nu i se pare o idee bună”.

„Nu este potrivit ca oficialii constituționali să se depună în justiție unii împotriva altora”, a scris el pe X.

Disputa este cea mai recentă escaladare a relației dificile dintre cei doi politicieni cehi, care s-au confruntat la alegerile prezidențiale din 2023.

În declarația sa, Pavel a insistat că ultima confruntare „nu a fost neapărat despre un singur scaun la o singură întâlnire în străinătate”, ci despre separarea puterilor în stat.

„Dacă nu aș apăra aceste puteri, aș purta o parte din responsabilitate pentru că am deschis larg ușa către o nouă restrângere arbitrară a puterilor funcționarilor constituționali”, a scris el.

Și România a trecut printr-o criză politică similară în 2012 – 2014

Iunie 2012: Premierul Victor Ponta a susținut că deciziile luate în Consiliul European vizează măsuri economice și bugetare care intră în atribuțiile Guvernului. Parlamentul a adoptat o rezoluție care îl trimitea pe Ponta la Bruxelles. Președintele Traian Băsescu a sesizat CCR, iar Curtea a decis, chiar în ziua summitului, că dreptul de reprezentare a țării aparține Președintelui României.

Iunie 2014: Conflictul a reizbucnit dintr-o cauză similară. Victor Ponta a sesizat din nou Curtea, însă CCR a respins solicitarea în iulie 2014, reconfirmând decizia din 2012: nu exista un conflict juridic, deoarece Președintele era cel în măsură să reprezinte România.

Conform Deciziei nr. 683 din 27 iunie 2012 emise de Curtea Constituțională a României (CCR), Președintele României este cel care participă și reprezintă statul la reuniunile Consiliului European.

Decizia a fost luată în urma conflictului juridic de natură constituțională izbucnit între președintele de la acea vreme, Traian Băsescu, și premierul Victor Ponta, ambii revendicând dreptul de a reprezenta țara la Bruxelles.

Președintele României participă la Consiliul European în calitate de șef al statului, această competență izvorând din rolul său constituțional de reprezentant al statului român și conducător al politicii externe.

Această atribuție poate fi delegată de către Președinte către Prim-ministru doar în mod expres. Guvernul nu își poate asuma reprezentarea din proprie inițiativă. CCR a subliniat că cele două autorități executive (Președintele și Guvernul) au obligația constituțională de a colabora loial și de a stabili de comun acord un mandat comun pentru poziția României.