Președintele Nicușor Dan n-a mai desemnat de 29 de zile niciun candidat pentru funcția de premier. Ce spun juriștii și deciziile CCR

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

După desemnarea lui Eugen Tomac candidat pentru funcția de prim ministru în data de 4 iunie 2026 (acum 47 de zile), după ce candidatura acestuia a fost retrasă pe 14 iunie și a fost desemnat premier Adrian Veștea (acum 37 de zile), președintele României, Nicușor Dan a convocat pe 23 iunie (acum 29 de zile) consultări formale la Palatul Cotroceni în vederea desemnării unui nou premier.

Potrivit Constituției, art 103, Învestitura, președintele este obligat de Legea fundamentală să desemneze după consultări un candidat pentru funcția de premier.

Consilierul președintelui Nicușor Dan îl critică pe liderul PNL, Ilie Bolojan, și îl face responsabil de pierderea majorității guvernamentale. Eugen Tomac dezvăluie cine a blocat învestirea Guvernului

LIVE TEXT. Consilierul președintelui Nicușor Dan îl critică pe liderul PNL: „Un om de stat face ce este bine pentru țara lui, nu pentru el. Asta trebuie să facă domnul Bolojan/ Sunt optimist că în următoarele zile se va degaja o soluție”

Art. 103 – Învestitura
„(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”.

„Lipsa unui termen imperativ (…) nu poate fi interpretată în sensul tergiversării sine die a îndeplinirii acestei obligații constituționale”

Membrii Curtii Constitutionale, Cristian Deliorga, Simina Elena Tanasescu si Gheorghe Stan. 24 septembrie 2025. ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO

Faptul că președintele a întârziat de 29 de zile de la ultimele consultări formale desemnarea unui candidat pentru funcția de premier a atras atenția juriștilor, având în vedere deciziile CCR.

Adrian Toni Neacșu, fost judecător CSM, susține că nedesemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru la 29 de zile de la încheierea consultărilor politice (23 iunie) „reprezintă o gravă neîndeplinire a unei obligații constituționale de către Președintele României„.

Juristul susține că CCR trebuie să fie sesizată, „pentru că e singura autoritate care îl poate forța pe președinte să își îndeplinească obligația de a desemna un candidat, cum a mai făcut-o în trecut”.

Argumentația lui Neacșu este următoarea:

„Art. 103 alin. (1) din Constituție stabilește că, în urma consultărilor „Președintele României DESEMNEAZĂ un candidat pentru funcția de prim-ministru”.

[  ] Textul constituțional nu folosește formula „POATE DESEMNA”, ci instituie o obligație de a acționa, de a face ceva, de a decide. Deci consultările cu partidele politice trebuie să se finalizeze cu o desemnare de candidat, pentru că ele nu reprezintă doar un act formal de curtoazie, nu este un simplu schimb de opinii.

Nici inexistența unui termen expres în care Președintele trebuie să facă o desemnare nu schimbă natura obligatorie a acesteia, o spune expres chiar Curtea Constituțională (Decizia 504/2019):

„lipsa unui text în Legea fundamentală care să instituie un termen imperativ (…) nu poate fi interpretată în sensul tergiversării sine die a îndeplinirii acestei obligații constituționale”.

Mai mult, președintele NU POATE PUNE CONDIȚII pentru a face o desemnare (faceți majorități, împăcați-vă, fără AUR sau oricare altele), pentru că, așa cum corect spunea actualul președinte al CCR într-o opinie separată”,

„Faptul că în cadrul consultărilor unele formațiuni politice s-ar fi prezentat cu liste de potențiali susținători, în vreme ce alte formațiuni politice nu ar fi prezentat astfel de liste de susținători este lipsit de relevanță juridică, pe de o parte pentru că procedura prevăzută de art. 103 din Constituție NU PREVEDE o astfel de exigență, iar de pe altă parte pentru că susținerea acordată unui candidat sau altuia SE PROBEAZĂ PRIN VOT ÎN PLENUL PARLAMENTULUI și nu prin declarații politice de intenții viitoare.” (Decizia 85/2020).

În aceste condiții, după 29 de zile de la consultările politice din 23 iunie, lipsa desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru reprezintă o omisiune constituțională gravă și sugerează că președintele României folosește procedura de la art.103 într-un scop contrar scopurilor pentru care a fost instituită, formarea unui Guvern și rezolvarea crizei guvernamentale.

Curtea Constituțională, sesizată cu un conflict juridic de natură constituțională, ar constata probabil ușor cele de mai sus și ar  stabili obligația Președintelui de a proceda la desemnarea prevăzută expres de art. 103 alin. (1).

Obligația sesizării Curții Constituționale și deci de a salva starea de constituționalitate le revine următorilor (art. 146): președintelui Camerei Deputaților, președintelui Senatului și președintelui Consiliului Superior al Magistraturii”, arată juristul.

Argumentele lui Nicușor Dan: „Nu vreau să facem un exerciţiu gratuit”

Președintele Nicușor Dan a spus că nu desemnează un nou prim-ministru pentru că nu există un nume capabil să strângă o majoritate parlamentară stabilă care să susțină un guvern cu puteri depline. Șeful statului susține că dorește să evite un nou eșec în Parlament și a subliniat că responsabilitatea găsirii unei soluții aparține liderilor politici.

„Există dialog informal pe care eu îl am cu partidele, există dialog pe care partidele, liderii de partide, îi au între ei. Sunt paşi foarte timizi de conciliere. În momentul de faţă, nu există un prim-ministru care să strângă majoritatea, şi, atunci nu vreau să facem un exerciţiu gratuit”, a spus Nicuşor Dan la Paris.

Ulterior, președintele Dan a spus că, din punctul său de vedere, nu e nevoie acum nici de consultări formale: „Ele există. Adică fiecare dintre noi, și eu cu partidele, și partidele între ele, discutăm. Nu cred că e nevoie de consultări formale. E nevoie de discuții care există. Numai că, din păcate, retorica în care, de luni de zile, s-au așezat partidele le îngustează foarte mult spațiul de negociere. Și aici din nou ne întoarcem la rolul social al politicianului, care este să aibă o disponibilitate la compromis astfel încât să găsească – fiecare pentru categoria de oameni care le-a dat mandatul – să găsească acea cale care să fie optimă”.

România se află într-o criză politică profundă, cu un Guvern cu puteri limitate și mandatele a 7 miniștri interimari expirate din 10 iunie 2026 (acum 41 de zile), după ce Guvernul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026, acum 77 de zile.

Președintele Nicușor Dan a declarat în acea zi că România va avea nou guvern „într-un termen rezonabil„.