Cercetătorii au descoperit un virus care nu are nicio genă ce poate fi identificată

Viruşii sunt printre cele mai misterioase organisme de pe Pământ. Pentru că niciunul nu poate supravieţui sau reproduce fără o gazdă, unii oameni de ştiinţă au pus la îndoială că aceştia pot fi consideraţi vii. Acum, cercetătorii au descoperit un virus care nu are nicio genă ce poate fi identificată, iar acest lucru îl face unul dintre cei mai ciudaţi viruşi, scrie sciencemag.org.

3881 afişări
Imaginea articolului Cercetătorii au descoperit un virus care nu are nicio genă ce poate fi identificată

Dar câţi viruşi cunoaştem cu adevărat? Alţi cercetători au descoperit mii de noi viruşi care se ascund în ţesuturile a zeci de animale. 

Descoperirea vorbeşte despre „cât de mult este nevoie să înţelegem” viruşii, spune unul dintre cercetători Jônatas Abrahão, un virusolog de la Universitatea Federală Minas Gerais din Belo Horizonte, Brazilia.

Abrahão a făcut descoperirea în timp ce „vâna” viruşi uriaşi. Aceşti microbi, unii de mărirea unei bacterii, au fost descoperiţi pentru prima oară în amibe, în anul 2003. Într-un lac artificial local, el şi colegii lui au descoperit nu doar aceşti viruşi uriaşi, dar şi un virus - care din cauza mărimii sale reduse - era puţin probabil să fi infectat amiba. L-au numit Yaravirus (Yara este „mama apelor” potrivit mitologiei populaţiei indigene Tupi-Guarani).

Nu doar dimensiunea Yaravirusului era ciudată. Când echipa a secvenţiat genomul virusului, niciuna dintre genele acestuia nu se potrivea cu cele existente, relatează grupul de cercetători în lucrarea bioRxiv.

Noutatea nu o surprinde pe Elodie Ghedin de la Universitatea din New York, care caută viruşi în ape menajere şi în sistemele respiratorii. Pentru peste 95% din viruşii care sunt în canalele cu apă uzată „nu există o identificare în referinţele genetice ale bazelor de date”, a spus ea.

„Se pare că mereu descoperim viruşi noi”, a completat Ghedin.

Unele gene ale Yaravirusului arată ca cele ale unui virus uriaş, însă este neclar cum sunt înrudite, a afirmat Abrahão. Acesta, alături de colegii lui, încă cercetează alte caracteristici ale stilului de viaţă al noului virus.

În timp ce Abrahão vâna viruşii unul după altul, Christopher Buck şi absolventul Michael Tisza, virusologi la Institutul Naţional de Cancer, aruncau „un năvod mult mai mare”. Ei căutau în mai multe ţesuturi animale viruşi care îşi menţin materialul genetic în interior. Aşa-zişii viruşi circulari includ viruşii Papiloma, printre care virusul Papiloma uman care poate cauza cancer cervical şi un alt virus care de obicei este inofensiv pentru oameni. Dar Buck şi-a dat seama că cel din urmă ar putea cauza cancerul de vezică în pacienţii cu transplant de rinici şi alte persoane.

Pentru a găsi aceşti viruşi, cercetătorii au izolat particulele virale de la zeci de mostre de ţesut uman şi al altor animale. Ei le-au analizat să vadă dacă prezintă genom circular. Grupul a căutat o genă care dădea codul învelişului unui virus şi astfel a confirmat că ADN-ul aparţinea viruşilor. Deseori aceste secvenţe genetice sunt neidentificabile, însă Tisza a scris un program de computer care anticipa care dintre gene ar putea aparţine codului respetiv în straturile distinctive care învelesc virusul.

În total, echipa a descoperit aproximativ 2.500 de viruşi circulari, dintre care 600 sunt noi pentru ştiinţă. Încă nu se ştie ce impact au aceşti microbi sau dacă au un impact asupră sănătăţii umane, a relatat echipa în eLife. Totuşir Buck afirmă că datele ar trebui să ajute doctorii şi oamenii de ştiinţă să înceapă să facă acele conexiuni.

Abordarea „este o unealtă importantă pentru a învăţa felul în care sunt distribuiţi sutele de mii de vectori virali”, a explicat Abrahão.

Noile studii au mai multe implicaţii. Cercetătorii reuşescă astfel să îşi dea seama ce viruşi provoacă boli. Unii viruşi care trăiesc în organismul nostru ne ajuta să ne menţinem sănătoşi, alţii sunt esenţiali pentru o funcţionare bună a ecosistemelor, prin faptul că ajută la recircularea unor nutrienţi esenţiali.

„Nu am putea supravieţui fără ei”, a spus Curtis Suttle, un virusolog de la Universitatea British Columbia, Vancouver, care nu a fost implicat în studiu.

„Sunt beneficii enorme în descoperirea şi caracterizarea viruşilor”, a conchis Suttle.

Foto: Profimedia Images

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici