Cum se pregătesc pompierii români pentru marile incendii din Grecia. Scenariul: un parc național în flăcări și o persoană prinsă de foc

Pompierii români aflați în această perioadă în Grecia nu așteaptă în baza de la Nea Makri apariția unui incendiu. În zilele în care nu sunt chemați la intervenții, programul este construit tocmai pentru momentul în care alarma ar putea veni.

La începutul lunii septembrie, Modulul RO GFFF-V a părăsit baza pentru un exercițiu cu forțe și mijloace în teren în Parcul Național Schinias-Marathon, la nord-est de Atena.

Scenariul a fost unul dintre cele pentru care echipa trebuie să fie pregătită în timpul sezonului de incendii: izbucnirea unui foc în interiorul pădurii, cu posibilitatea extinderii sale și cu o persoană surprinsă de incendiu.

„Prin scenariul propus, am simulat izbucnirea unui incendiu de vegetație în interiorul pădurii, cu pericol continuu de propagare, în urma căruia o persoană a fost surprinsă de acesta”, a explicat pentru Mediafax maiorul Ionuț Cobziuc, cel ce conduce grupa de pompieri români aflați în Grecia.

De ce exercițiul a fost făcut într-un parc național

Locul nu a fost ales întâmplător. Schinias-Marathon este o arie naturală protejată din Attica și face parte din rețeaua europeană Natura 2000. Zona se află în administrarea unității responsabile de parcurile naționale Parnitha și Schinias și de alte arii protejate din Golful Saronic.

Pentru pompieri, lucrul într-o astfel de zonă înseamnă confruntarea cu una dintre problemele specifice incendiilor forestiere: terenul, vegetația și condițiile meteorologice pot schimba comportamentul focului într-un timp foarte scurt.

Obiectivul exercițiului nu a fost doar stingerea unui foc imaginar, ci verificarea modului în care oamenii reacționează într-o situație apropiată de o intervenție adevărată și dacă procedurile pot fi aplicate rapid și coordonat.

„Exercițiul a fost foarte apropiat de o intervenție reală, deoarece incendiile de vegetație sunt situații dinamice, în care condițiile atmosferice și de relief pot influența rapid evoluția intervenției”, a explicat Cobziuc.

Foto: Pompieri români în exercițiu Grecia, septembrie 2026. Mediafax

În astfel de situații, spune acesta, esențial este ca echipele „să reacționeze eficient și coordonat”.

Importanța acestei adaptări permanente nu este doar teoretică.

Schimburile anterioare de pompieri români au fost deja puse în această vară în fața unor incendii reale în Attica. În noaptea de 1 spre 2 august, modulul românesc a intervenit la un incendiu de vegetație și pădure în zona Veniza. Potrivit IGSU, vântul și-a modificat în repetate rânduri direcția și intensitatea, schimbând comportamentul focului și obligând echipele să-și repoziționeze continuu dispozitivul. Pompierii au lucrat în apropierea frontului de incendiu pentru a împiedica flăcările să ajungă la localități și alte obiective.

Ceea ce pompierii exersează, așadar, într-o zi fără incendii poate deveni procedura pe care trebuie să o aplice câteva zile sau chiar câteva ore mai târziu într-o situație reală.

40 de pompieri români, pregătiți să plece din bază

Contingentul pe care Mediafax l-a întâlnit în Grecia este al treilea schimb românesc din această vară. Cei 40 de pompieri au ajuns la Nea Makri pe 31 august și au devenit operaționali începând cu 1 septembrie.

Modulul are două autospeciale specializate pentru incendii de pădure cu rezervoare de câte 3.000 de litri, o autospecială de 5.000 de litri, una de 10.000 de litri și o cisternă de 30.000 de litri. Echipamentul este completat de o autospecială de primă intervenție și comandă dotată cu dronă, o autospecială de comunicații radio, un UTV echipat pentru stingerea incendiilor, un camion cu container și alte mijloace logistice.

Rolul cisternei de mare capacitate s-a văzut deja într-o intervenție reală. Pe 10 august, la incendiul din zona Kalivia Thorikou, din sudul Atticăi, pompierii români au alimentat cu apă autospecialele colegilor greci pentru ca operațiunea de stingere să poată continua.

RO GFFF-V este modulul național specializat pentru combaterea incendiilor de vegetație și fond forestier cu ajutorul vehiculelor. El este desfășurat în Grecia prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene.

În total, România asigură în Grecia în această vară 120 de pompieri, prin trei schimburi succesive de câte 40.

De ce pompierii sunt trimiși înainte să apară incendiul

Aici intervine conceptul care stă în spatele întregii misiuni: prepoziționarea.

În sistemul clasic, un stat este lovit de o situație de urgență pe care nu o mai poate gestiona cu propriile resurse, cere ajutor prin Mecanismul European de Protecție Civilă, iar celelalte state încep să trimită echipe și echipamente.

Prepoziționarea încearcă să câștige timpul dintre aceste etape.

Pompierii sunt trimiși preventiv în regiunile considerate vulnerabile, astfel încât în momentul în care izbucnește un incendiu major o parte din ajutorul european să se afle deja în țară.

Programul a fost lansat în 2022 cu 236 de pompieri din șase state. În vara lui 2026 a ajuns la un nivel record: 777 de pompieri din 14 țări, repartizați în zone cu risc din Grecia, Franța, Italia, Spania, Portugalia și Cipru. Programul din acest an se desfășoară între 1 iulie și 15 septembrie.

Comisia Europeană explică faptul că prezența acestor echipe în teren are două avantaje: reduce timpul necesar pentru un răspuns internațional și permite pompierilor din diferite state să facă schimb de experiență direct în zonele în care ar putea fi chemați să intervină.

La Nea Makri, acest al doilea obiectiv se vede inclusiv în zilele fără incendii. Pompierii fac exerciții, pregătire fizică și teoretică și recunoașteri ale terenului.

O lecție importantă: pompierii de la sol trebuie să „vorbească” cu avioanele

Pentru pompierii români, experiența acumulată în Grecia are și o miză pentru intervențiile care vor avea loc ulterior acasă.

Maiorul Ionuț Cobziuc spune că una dintre principalele lecții ale misiunilor din Grecia este coordonarea dintre echipele care atacă incendiul de la sol și aeronavele folosite pentru stingere.

„Participarea la aceste misiuni în Grecia ne-a oferit foarte multă experiență, în special în ceea ce privește coordonarea echipelor din teren – componentele terestre – cu resursa aeriană, respectiv avioanele de stingere a incendiilor”, spune acesta.

Într-un incendiu forestier de mari dimensiuni, intervenția unui avion nu este izolată de cea a oamenilor aflați jos.

„Am învățat cât de importantă este comunicarea foarte bună dintre echipele terestre și aeronave, pentru ca intervenția să fie cât mai eficientă și, în același timp, sigură pentru toți cei implicați”, afirmă pompierul român.

Experiența nu rămâne doar la oamenii care merg în Grecia. Cobziuc spune că pompierii care au participat la edițiile precedente au adus în România lecțiile acumulate aici, iar unele dintre acestea au fost dezvoltate apoi în cadrul exercițiilor și intervențiilor din țară.

Exerciții pentru situații care s-au produs deja în această vară

Actualul contingent este la începutul misiunii, dar predecesorii săi au avut o vară în care pregătirea s-a transformat de mai multe ori în intervenție.

Pe lângă incendiul din Veniza, pompierii români au intervenit pe 3 august în zona Loumpa, tot în Attica. Focul amenința locuințe și o mănăstire, iar echipele au lucrat întreaga noapte pentru oprirea propagării și eliminarea riscului de reaprindere.

Pe 10 august au fost trimiși în sudul Atticăi, la Kalivia Thorikou. În alte zile au executat patrule în zone cu risc crescut, recunoașteri și exerciții tactice.

Zeci de incendii într-o singură zi în Grecia

În intervalul dintre seara de 2 septembrie și cea de 3 septembrie, adică imediat după exercițiul pompierilor români, 36 de incendii agroforestiere au izbucnit în Grecia într-un interval de numai 24 de ore. Dintre acestea, 31 au fost controlate încă din faza inițială, iar pentru alte cinci operațiunile continuau, potrivit Hellenic Fire Corps.

În următoarele 24 de ore au fost raportate alte 44 de incendii, dintre care 31 au fost limitate în stadiul inițial.

Situația din Grecia face parte dintr-un fenomen european mai amplu

Potrivit datelor European Forest Fire Information System – EFFIS, până la 3 septembrie 647.882 de hectare arseseră în Uniunea Europeană de la începutul anului, în 1.923 de incendii de cel puțin 30 de hectare. Suprafața este sub cea din 2025, cel mai grav an înregistrat, dar rămâne mult peste media pe termen lung.

În începutul acestei săptămâni, sistemul european indica condiții extreme sau foarte ridicate de producere a incendiilor în numeroase regiuni din sudul, centrul și estul Europei, inclusiv în Grecia.

Comisia Europeană spune că sezoanele incendiilor devin mai lungi, încep mai devreme și sunt mai distructive. Tocmai această evoluție a dus în 2026 la cea mai mare desfășurare preventivă de pompieri de până acum.