Final de PNRR. Ilie Bolojan: „Trebuie să tragem niște lecții”. Clasamentul: cât a obținut România de la UE, ce mai putem recupera
This browser does not support the video element.
Astăzi, la data limită de 31 august 2026, bilanțul PNRR pentru România arată că țara noastră a reușit să termine o parte din proiectele pentru care s-a angajat în fața Comisiei Europene.
Din cele peste 15.000 de investiții asumate, aproape 4500 de proiecte au rămas nefinalizate sau nerecepționate la termenul oficial de astăzi.
Din 20 de miliarde de euro, România a încasat efectiv 13 miliarde de euro
Din bugetul total recalculat al României de circa 20 de miliarde de euro (redus de la cele 29,2 miliarde inițiale), țara a încasat efectiv doar în jur de 13 miliarde de euro, pierzând definitiv sume importante din cauza blocajelor politice și a întârzierilor.
Ilie Bolojan: „Trebuie să tragem niște lecții. Din 19 spitale, am finalizat 8”
Într-o vizită la Târgu Mureș, la recepția unui Centru de chirurgie cardiovasculară, finanțat din PNRR, premierul demis, Ilie Bolojan a declarat:
„Este un final de program PNRR, așa cum spuneam, și aici trebuie să tragem niște lecții pentru noi, nu neapărat pentru zona de sănătate, dar gândiți-vă că la sănătate am început cu un buget din PNRR de peste două miliarde de euro și prin reduceri succesive am ajuns la puțin peste un miliard de euro, ceea ce înseamnă că banii nu s-au pierdut, dar banii au plecat către alte domenii unde au putut fi consumați.
Și asta înseamnă că, de la 19 spitale, la câte am ajuns după ce s-a reașezat PNRR-ul în 2023, am ajuns să fim în situația să finalizăm practic 8, ceea ce înseamnă că celelalte au fost transferate pe alte finanțări, sau din fondurile europene de coeziune sau din bugetele naționale, dar asta înseamnă niște ani de întârziere, niște ani în care pacienți din toată țara, medici, profesionişti din sănătate, nu au condiții la fel de bune pentru a se trata și sunt niște ani pe care i-am pierdut, practic”.
„Pe ultima sută de metri”
Ilie Bolojan a vorbit despre simplificarea procedurilor de licitație, de autorizare, de administrarea proiectelor de către profesioniști în domeniu și de parteneriate cu autoritățile locale.
„Pentru a putea însă închide aceste proiecte a fost nevoie de un efort important în această perioadă și cum de multe ori facem noi, și nu întotdeauna este bine, tragem tare pe ultima sută de metri, și în această perioadă am reușit să deblocăm finanțări, să reașezăm linii de credite, să trecem peste aspectele birocratice și le mulțumesc tuturor celor care pe ultima sută de metri au făcut posibil acest lucru”, a spus Ilie Bolojan.
Returnarea banilor
Și Parlamentul României a adoptat de urgență o lege care stipulează că lucrările efectuate după data de 31 august nu mai sunt decontate din bani europeni, ci vor fi plătite din bugetele locale, de stat sau alte fonduri. Dacă beneficiarii nu le termină până la 31 decembrie 2026, vor fi obligați să returneze toți banii primiți anterior.
Domeniile în care România a finalizat în majoritate proiectele: infrastructură, dezvoltare, educație și digitalizare
Ce proiecte nu a terminat România
- Pe Infrastructură Rutieră, 86,5 kilometri de autostradă au ratat termenul de 31 august și vor trebui terminați până la sfârșitul anului pe banii statului român.
- Sănătate: Din cele 19 spitale sau secții noi programate inițial prin PNRR, doar 8 au fost finalizate la termen. Restul de 11 au fost scoase din PNRR și transferate pe alte surse de finanțare (fonduri de coeziune sau împrumuturi) din cauza întârzierilor.
- Reforme (Legea Salarizării): Din cauza blocajului politic privind noua Lege a salarizării unice în sectorul bugetar, România a pierdut definitiv 770 de milioane de euro atașați acestui jalon. Președintele României, Nicușor Dan a dat vina pe partidele fostei coaliții de guvernământ pentru eșec.
- Investiții locale întârziate: Peste 2.500 de proiecte de utilități, creșe sau reabilitări tehnice gestionate de primării sunt nefinalizate, presiunea picând acum direct pe bugetele primăriilor.