Floarea din deșertul Atacama care ar putea deține cheia pentru culturi rezistente la secetă
Cistanthe longiscapa, cunoscută local sub numele de „pata de guanaco”, înflorește în timpul rarelor precipitații din deșertul Atacama, creând un mozaic de culori cunoscut sub numele de fenomenul deșertului înflorit.
În prezent, o echipă de la Universitatea Andres Bello din Chile efectuează experimente de secvențiere genetică pentru a descoperi trăsăturile care permit florii de culoare fucsia să supraviețuiască penuriei de apă și variațiilor extreme de temperatură într-unul dintre cele mai dure medii de pe planetă. Scopul lor este de a transfera caracteristicile de toleranță la secetă către alte culturi, potrivit Reuters.
„Odată cu schimbările climatice, secetele devin o problemă serioasă pentru agricultură, pentru lume și pentru țara noastră”, a declarat Ariel Orellana, directorul Centrului de Biotehnologie Vegetală al universității. „Avem nevoie de plante capabile să tolereze seceta”.
Chile se confruntă cu provocări din ce în ce mai mari în ceea ce privește apa, iar Institutul Mondial pentru Resurse o clasează printre țările cu cel mai mare deficit de apă din lume. Studiile avertizează asupra condițiilor de secetă extremă până în 2050 în valea centrală fertilă a Chile, esențială pentru exporturile agricole, inclusiv vin, fructe și animale.
Secretul plantei rezistente la secetă
Ceea ce face ca pata de guanaco să fie unică, a spus Orellana, este capacitatea sa de a comuta între diferite tipuri de fotosinteză, ceea ce o face o plantă model pentru medii extreme.
Sub presiunea secetei, a luminii solare intense sau a salinității, planta activează o metodă de economisire a apei cunoscută sub numele de fotosinteză CAM. Când condițiile se îmbunătățesc, revine la fotosinteza C3, mai comună.
„Această flexibilitate o face un model excelent pentru studierea modului în care genele controlează aceste schimbări”, a adăugat Orellana.
Cesar Pizarro Gacitua, șeful departamentului de conservare a biodiversității din regiunea Atacama a agenției forestiere CONAF din Chile, spune că sunt necesare mai multe cercetări comune pentru a înțelege misterele plantei.
„Cum produce suficientă hrană și realizează fotosinteza pentru a supraviețui condițiilor extreme?”, a spus Pizarro.