FT: Europa se grăbește să treacă pe energie atomică. Belgia poartă discuții cu Engie pentru naționalizarea activelor nucleare

Belgia încearcă să își cumpere activele de energie nucleară de la compania franceză Engie, în contextul în care are în vedere repornirea mai multor reactoare, pe fondul unei reveniri europene la energia atomică în urma recentelor crize energetice, relatează FT.

„S-a ajuns la un acord cu Engie pentru a defini condițiile și a lansa studiile necesare pentru preluarea completă a flotei nucleare belgiene”, a scris joi, pe X, premierul belgian Bart De Wever.

„Toate activitățile de dezmembrare sunt suspendate cu efect imediat.”

Engie și statul belgian, care în urmă cu doar câțiva ani încercau să întoarcă spatele energiei nucleare , au declarat că discuțiile privind naționalizarea sunt preliminare și că își propun să ajungă la un plan pentru un acord până în octombrie. Aceștia nu au dezvăluit detalii financiare, dar au spus că orice acord ar fi neutru din punct de vedere financiar pentru ambele părți, ceea ce înseamnă că Engie s-ar putea să nu încaseze un câștig mare din vânzare, dar ar putea, de asemenea, să transfere obligațiile aferente transferului fabricilor și al lucrătorilor.

Un oficial belgian a declarat că „vor începe studii de due diligence pentru a evalua în mod corespunzător starea tuturor reactoarelor și pentru a putea face o evaluare adecvată a unei eventuale achiziții. Aceasta ar putea însemna că vom prelungi reactoarele care urmau să fie demontate.”

Belgia s-a numărat printre numeroasele națiuni europene care au amânat planurile de abandonare a energiei nucleare după ce invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022 a declanșat o criză energetică și o creștere a inflației. Războiul din Iran a dat un impuls suplimentar sectorului .

Guvernul belgian a ajuns să prelungească durata de viață a două reactoare destinate anterior dezafectării și acum analizează ce va face cu alte cinci aflate în diferite stadii de oprire.

Cele șapte reactoare urmau la un moment dat să fie demontate până în 2025, o mișcare care a convenit companiei Engie, un distribuitor de gaze și specialist în energie regenerabilă care dorea să își elimine treptat activitățile nucleare.

Când Belgia a ezitat, Engie a fost în cele din urmă de acord în 2023 să prelungească durata de viață a două dintre reactoare până în 2035, dar a făcut-o cu reticență, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile.

Țara a sugerat acum că ar putea merge mai departe și ar putea încerca să construiască o capacitate mai mare sau să redeschidă un al treilea reactor care fusese destinat dezmembrării, au adăugat sursele.

Engie declarase anterior că dezafectarea complexă a reactoarelor va costa 8,4 miliarde de euro și solicitase compensații financiare din partea Belgiei pentru costurile implicate de schimbarea cursului celor două reactoare care funcționează în prezent. Odată ce dezmembrarea a început, repornirea centralelor nucleare poate fi extrem de costisitoare și poate implica studii de fezabilitate laborioase.

Europa accelerează energia nucleară

Alte țări care rămân la energia nucleară includ Franța, care încearcă să construiască cel puțin șase reactoare noi începând cu 2040 pentru a-și înlocui flota îmbătrânită, și Suedia, Regatul Unit și Republica Cehă, care încearcă să își extindă flotele nucleare.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat luna trecută că Europa a făcut o „greșeală strategică” renunțând la energia nucleară în urma dezastrului de la Fukushima din 2011 din Japonia, care a dus la dezafectarea centralelor nucleare de către țări precum Germania, țara sa natală.

Comisia a prezentat recent, de asemenea, o strategie de sprijinire a dezvoltării reactoarelor modulare mici , care rămân nedovedite comercial, dar susținătorii susțin că ar putea furniza energie nucleară la scară mică, mai ușor de scalat decât reactoarele mari.