Imagini spectaculoase: florile de lotus ”s-au întors” în Kashmiri, după trei decenii. „Tulpina de lotus leagă hrana noastră de pământ”
Wular a fost odată unul dintre cele mai mari lacuri de apă dulce din Asia. Se află în valea Kashmir, la aproximativ 30 km nord-vest de Srinagar, la poalele lanțurilor muntoase Pir Panjal și Himalaya.
Era renumit pentru lotusul său de înaltă calitate și asigura traiul a peste 5.000 de oameni care culegeau și vindeau nadru, tulpina comestibilă a lotusului, apreciată ca delicatesă în gospodăriile din Kashmir și care se regăsește în wazwan, masa tradițională festivă cu mai multe feluri de mâncare din regiune.
Apoi, în 1992, inundații devastatoare au lovit regiunea. Acestea au acoperit fundul lacului cu nămol, distrugând plantele de lotus și aruncând familiile în sărăcie. Tulpinile prețioase au dispărut treptat ca ingredient utilizat în bucătăriile locale, potrivit The Guardian.
În următoarele trei decenii, starea lacului, desemnat ca zonă umedă Ramsar de importanță internațională din 1990, s-a înrăutățit, spune Bashir. Anumite părți au fost transformate în gropi de gunoi, iar suprafața sa s-a redus drastic.
În timp ce în 1911 se întindea pe 217 km pătrați, cu 58 km pătrați de mlaștini, până în 2007 lacul s-a micșorat cu aproape două treimi, acoperind doar 86 km pătrați, potrivit guvernului regional Jammu și Kashmir.
Conversia terenurilor pentru agricultură
Un studiu oficial atribuie reducerea suprafeței în mare parte conversiei terenurilor pentru agricultură, ceea ce a dus și la o scădere de 17% a faunei lacului. Extinderea plantațiilor de salcie în jurul lacului a crescut acumularea de nămol. Copacii au acționat ca bariere, perturbând curgerea râului și provocând acumularea de sedimente.
În 2020, Autoritatea pentru Conservarea și Gestionarea Wular (Wucma) a demarat un program de desiltare pentru a restabili adâncimea lacului și a elimina deșeurile transportate de râul Jhelum și afluenții săi. Oficialii spun că până în prezent au fost eliminate din lac peste 7.9 milioane de metri cubi de nămol. Au fost dezrădăcinate peste 2 milioane de salcii. După cinci ani, florile de lotus înfloresc din nou.
Un vis devenit realitate
„Tulpina de lotus leagă hrana noastră de pământ… acum că s-a întors, pregătim mâncăruri așa cum o făceau bunicile noastre”, a spus Tavir Ahmad, bucătar.
Ahmad, ai cărui patru frați depind și ei de lac pentru a-și câștiga existența, spune că a vedea lotusul înflorind din nou este ca un vis devenit realitate. „Pierdusem orice speranță că se va mai întoarce vreodată. Unii membri ai comunității noastre au început chiar să facă alte munci, cum ar fi munca fizică, pentru a supraviețui. Dar noi am așteptat”, spune el.
„Bătrânii noștri obișnuiau să culeagă tulpini de lotus din lac și să le vândă în diferite piețe din vale, mai ales cu ocazii speciale”, spune el.
„După ce lotusul a dispărut, s-au orientat către pescuit, dar asta nu s-a dovedit a fi o activitate durabilă. Revenirea lotusului a readus speranța.”
Fratele lui Ahmad, Mohammad Fayaz Dar, spune că, după dispariția tulpinilor de lotus, nadru a dispărut treptat și din dieta locală. „Dar acum credem că va fi reînviat complet”, spune el.
Mâncărurile preparate cu acesta, adaugă Dar, au o semnificație culturală profundă pentru familiile din Kashmir: „Tulpina de lotus leagă mâncarea noastră de pământ. Absența sa a schimbat meniul”.
„Acum că s-a întors, pregătim mâncăruri așa cum o făceau bunicile noastre – încet, simplu și plin de amintiri”, a spus Tavir Ahmad, bucătar într-o piață din Kashmir.
Renașterea lotusului stimulează economia
Oficialii Wucma au declarat că renașterea lotusului va contribui la stimularea economiei locale, care altfel era pe punctul de a se prăbuși.
„Este proprietate publică, dar oamenii trebuie să aibă grijă de ea”, a spus Showket Ahmad, un angajat al Wucma.
El spune că, deși tulpinile de lotus nu au mai fost vizibile în lac de ani de zile, rădăcinile au rămas probabil în stare latentă, îngropate sub straturi de nămol.
„După ce am curățat nămolul din anumite zone, plantele de lotus au început să reapară”, spune el. Din punct de vedere istoric, lacul a susținut comunitățile de pescari și culegătorii de castane de apă. Rămâne un habitat esențial pentru păsările migratoare, inclusiv pentru cocorul siberian.
„Nu este doar renașterea unei plante, ci renașterea unui ecosistem cultural”, a spus Meera Sharma, o ecologistă din Delhi. „Când natura se vindecă, ea reînvie tot ceea ce a hrănit odată – mijloacele de trai, tradițiile, biodiversitatea”.
„Revenirea lotusului în Wular este o amintire profundă că restaurarea mediului nu se referă doar la estetică sau date; se referă la restabilirea legăturii umane cu pământul”, spune ea.
„A vedea aceste flori înflorind din nou după zeci de ani este ca și cum ai privi istoria respirând”.