Prima pagină » Știrile zilei » Marea Neagră devine verde. Fenomenul spectaculos surprins din satelit și avertismentul specialiștilor

Marea Neagră devine verde. Fenomenul spectaculos surprins din satelit și avertismentul specialiștilor

Marea Neagră își schimbă culoarea, iar fenomenul poate ascunde probleme serioase pentru ecosistemul marin. Imaginile surprinse în 2026 de sateliții europeni arată întinderi uriașe de apă colorate în verde și turcoaz, inclusiv în apropierea litoralului românesc. În spatele acestui spectacol vizual se află proliferarea masivă a unor microorganisme marine. Specialiștii avertizează că excesul de substanțe nutritive provenite din agricultură și din apele uzate poate transforma astfel de înfloriri algale într-un pericol pentru pești și biodiversitate. Dunărea joacă un rol important în acest fenomen.
Marea Neagră devine verde. Fenomenul spectaculos surprins din satelit și avertismentul specialiștilor
Marea Neagră, văzută din spațiu. Nuanțele spectaculoase de verde și turcoaz evidențiază înfloririle de fitoplancton care pot modifica aspectul apei.

În anumite perioade ale anului, întinderi uriașe de apă din Marea Neagră capătă nuanțe de verde, albastru lăptos și turcoaz, schimbări atât de spectaculoase încât pot fi observate din spațiu.

Fenomenul a atras atenția cercetătorilor și organizațiilor de mediu, care avertizează asupra unui dezechilibru ecologic ce afectează numeroase mări și lacuri din Europa.

O investigație publicată de The European Correspondent atrage atenția asupra proliferării algelor în Marea Neagră și asupra legăturii dintre acest fenomen și poluarea cu substanțe nutritive.

„În această vară, am mers 38 de kilometri în largul Mării Negre. Se putea vedea cum apa devenea tot mai verde”, a declarat Martin Tomov, reprezentant al Greenpeace Bulgaria, pentru publicația europeană.

Imagini spectaculoase din satelit cu Marea Neagră. Fenomenul observat și în largul Constanței

Pe 26 mai 2026, unul dintre sateliții europeni Copernicus Sentinel-2 a fotografiat o înflorire masivă de fitoplancton în vestul Mării Negre, în apropierea litoralului românesc.

Foto: Înflorirea (de culoare cyan în imagine) cauzată de coccolitofori, organisme microscopice unicelulare asemănătoare plantelor, care trăiesc în număr mare în straturile superioare ale oceanului.

Imaginile publicate de programul spațial al Uniunii Europene surprind zona Constanței și a Deltei Dunării. În larg, apa prezintă vârtejuri turcoaz și albăstrui care contrastează puternic cu albastrul închis al mării.

Potrivit Copernicus, fenomenul a început la începutul lunii mai și a rămas vizibil până spre sfârșitul lunii.

O altă imagine, realizată pe 25 mai de satelitul Sentinel-3, arată formațiuni asemănătoare în sudul Mării Negre. Agenția europeană EUMETSAT explică faptul că nuanțele deschise sunt produse, cel mai probabil, de coccolitofore, microorganisme marine acoperite cu plăci microscopice de carbonat de calciu.

Foto: Marea Neagră. Sursă: Uniunea Europeană, imagini Copernicus Sentinel 3

Când se înmulțesc în număr foarte mare, acestea modifică aspectul apei până când fenomenul devine vizibil din spațiu.

Astfel de înfloriri apar periodic și fac parte din procesele naturale ale ecosistemului marin. Totuși, în anumite condiții, proliferarea excesivă a algelor poate deveni un semnal al dezechilibrelor provocate de poluare.

Cum ajunge Marea Neagră să rămână fără oxigen

Unul dintre principalele pericole este eutrofizarea, procesul prin care apa primește cantități excesive de substanțe nutritive, în special azot și fosfor.

Acestea provin din îngrășămintele agricole, dejecțiile animalelor și apele uzate insuficient tratate. Transportate de râuri, substanțele ajung în mare și favorizează dezvoltarea rapidă a algelor.

La început, efectul poate părea inofensiv: apa își schimbă culoarea, iar la suprafață apar acumulări de microorganisme.

Problemele apar atunci când înfloririle devin excesive și pe suprafețe mari.

Masele de alge împiedică lumina să pătrundă în profunzime în apă, afectând organismele care sunt dependente de fotosinteză. Ulterior, când algele mor, descompunerea lor consumă oxigenul dizolvat în apă.

În cazurile grave, concentrația oxigenului poate scădea atât de mult încât peștii și alte viețuitoare marine nu mai pot supraviețui.

În anumite condiții, descompunerea materiei organice poate favoriza și producerea hidrogenului sulfurat, un gaz toxic.

Dunărea, una dintre principalele surse ale problemei

Fluviul colectează apă dintr-un bazin hidrografic uriaș, care traversează sau drenează teritorii din numeroase țări europene. Odată cu apa, sunt transportate și substanțe provenite din agricultură, industrie și localități.

Acestea ajung în cele din urmă în Marea Neagră, prin Delta Dunării.

Martin Tomov, reprezentantul Greenpeace Bulgaria, estimează că aproximativ 70% din eutrofizarea Mării Negre ar fi asociată aportului Dunării.

Marea Neagră este deosebit de vulnerabilă deoarece este un bazin aproape închis, cu un schimb limitat de apă cu Marea Mediterană.

Substanțele care ajung în mare pot rămâne în ecosistem perioade îndelungate, iar acumularea lor poate favoriza dezechilibrele biologice.

Avertisment pentru întreaga Europă: 81% dintre apele marine evaluate sunt afectate de eutrofizare

Potrivit datelor citate de Comisia Europeană într-o analiză publicată în ianuarie 2026, aproximativ o treime dintre râurile, lacurile și apele de coastă sau de tranziție raportate la nivelul Uniunii Europene erau eutrofizate.

În cazul apelor marine, proporția raportată ajunge la 81%.

Situația este îngrijorătoare și în Marea Baltică, unde eutrofizarea afecta aproximativ 94% din suprafața evaluată în 2021.

Specialiștii atrag atenția că verile călduroase pot favoriza dezvoltarea excesivă a algelor, în special atunci când sunt asociate cu un aport ridicat de substanțe nutritive.

Patrick Durand, cercetător în cadrul institutului național francez pentru agricultură și mediu, explică faptul că aceste fenomene apar în valuri, iar perioadele de căldură și secetă pot contribui la declanșarea unor noi episoade.

Poate Marea Neagră să redevină mai curată?

Există și motive de optimism. Potrivit evaluărilor internaționale privind bazinul Dunării și Marea Neagră, poluarea cu substanțe nutritive a scăzut considerabil față de nivelurile înregistrate la sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 1990.

În nord-vestul Mării Negre, reducerea aportului de nutrienți a permis o recuperare importantă a ecosistemelor în ultimele decenii.

Specialiștii consideră că este necesară limitarea pierderilor de azot și fosfor din agricultură, modernizarea stațiilor de epurare și refacerea zonelor umede, care pot funcționa ca filtre naturale.

Protejarea vegetației de pe malurile râurilor și extinderea ariilor marine protejate pot contribui, de asemenea, la creșterea rezilienței ecosistemelor.

Exemplul Lacului Geneva, de la granița dintre Franța și Elveția, arată că reducerea poluării poate produce rezultate importante, chiar dacă refacerea echilibrului ecologic necesită ani.

Recomandarea video