„De la Eminescu nu ne-au rămas decât patru fotografii, din păcate, și astăzi știm de ce. Pentru că domnia sa, domnul Eminescu, nu voia să fie fotografiat dintr-un fel de a fi care până la urmă sublinia modestia domniei sale, un fel de a fi care arăta mereu că n-ar vrea să iasă în evidență. (…) Și pentru că a fost retras și pentru că nu a arătat aproape deloc felul în care era în viața de zi cu zi, simțim nevoia asta de a înțelege cum era acest om și fotografiile sunt doar patru. Și mi-a venit ideea, ca psiholog, să iau tablourile sau reprezentările grafice ce apar în plastica românească cu chipul lui Mihai Eminescu și să fac niște povești pornind de la istoria, comportamentului lui Mihai Eminescu și să creez un fel de portet psihologic. Și cu ocazia asta am aflat și eu, la rândul meu, foarte multe lucruri, dar efectul care s-a produs a fost că oamenii care au citit cartea și care s-au apropiat de ceea ce am scris mi-au zis… «Da, acum înțelegem de ce s-au creat atât de multe legende în jurul acestui om și cum de a fost posibil să scrie în felul în care a scris». (…) Avem fotografia de la Praga, de când era student, așa îmi place să spun și s-a mai zis că e semizeu. E absolut o fotografie extraordinară. Apoi fotografia de la Junimea, fotografia de după ce trecuse de prima fază a polii și ultima cea de dinainte de moarte, în care îl vedem într-adevăr destul de afectat. Știm că prima fotografie, cea de la Praga, aceea care este renumită, pe care toată lumea o știe, făcută la 19 ani, e des folosită și a fost făcută cu voia domniei sale. Cealaltă este făcută pentru că Iacob Negruzzi și respectiv Titu Maiorescu i-au tot cerut-o, pentru a fi pusă în tabloul Junimii. Cealaltă, cea de-a treia, are o poveste interesantă pentru că a fost păcălit să participe la o fotografie de grup. S-a vorbit cu fotograful și i s-a spus… «Vezi că noi o să venim să facem fotografie de grup, dar nu-l fotografia decât pe el pentru că vrem o poză de-a lui și nu vrea să stea la poză». Și s-a supărat foarte tare când a aflat, dar cu ocazia asta avem aceasta a treia fotografie. Și ultima care este făcută, la cerința unor elevi care voiau să numească școala lor «Mihai Eminescu», el fiind foarte, foarte bolnav în momentul acela”, a spus Alin Comșa la podcastul „Altceva cu Adrian Artene”.
„Dialogul purtat cu domnul profesor Alin Comșa explorează în profunzime unul dintre cele mai fascinante mistere ale literaturii române. Ni se vor înfățișa portretele necunoscute ale lui Mihai Eminescu. Sunt sigur că discuția va aduce noi perspective și va stârni interesul tuturor celor pasionați de istorie, literatură și mistere”, a declarat Adrian Artene.
Abonează-te la canalul de Youtube „Altceva cu Adrian Artene”, pornește notificările și ai ocazia să descoperi în PREMIERĂ, ALTCEVA, un podcast care îți antrenează mintea și îți hrănește sufletului.