Ofensiva Israelului provoacă un nou val de strămutări în Gaza: „E ca și cum ai decide dacă vrei să trăiești sau să mori”

Pe măsură ce Israelul extinde ofensiva militară asupra orașului Gaza și declară zona „câmp de luptă”, mii de palestinieni trăiesc sub teroarea constantă a bombardamentelor și a evacuărilor forțate. Mulți nu știu încotro să meargă, când să plece sau dacă se vor mai întoarce vreodată.

„E ca și cum ai decide dacă vrei să trăiești sau să mori. E foarte simplu, atât de simplu…”, a declarat pentru AP News managerul de proiect Mohammed Alkurdi, care se adăpostește în vestul orașului împreună cu alți sute de mii de oameni. El a explicat că „forțele israeliene, când marchează o zonă cu roșu și cer oamenilor să plece, chiar o distrug”.

Imagini din satelit: cartiere întregi rase complet de bombardamente

Israelul a desemnat orașul Gaza – și în special cartierele sale estice și centrale – drept zonă de conflict activ. Sute de familii au fost nevoite să fugă, multe pentru a doua sau a treia oară în ultimele luni. Cartiere precum Zeitoun și Sabra, odinioară pline de viață, au fost complet rase de pe fața pământului, potrivit imaginilor satelitare analizate de Associated Press.

„Nu mai e ca înainte, când doar o parte era afectată. Acum e totul distrus. Casa dansează toată ziua, ca într-un cutremur, ba la dreapta, ba la stânga”.

Israelul a început gradual mobilizarea rezerviștilor pentru ofensiva din Gaza

Gaza: Apărarea civilă a raportat 13 persoane ucise în urma atacurilor israeliene

Sudul Gazei nu mai are loc pentru refugiați

Condițiile de viață sunt deosebit de dificile pentru cei care reușesc să plece. Sudul Gazei, unde se află orașele Rafah și Khan Younis, principalele destinații de refugiu pentru palestinienii strămutați din orașul Gaza, este deja supraaglomerat, cu tabere de corturi întinse la maximum. Prețurile au crescut, igiena este inexistentă, iar accesul la apă și alimente este o luptă zilnică.

„Plaja e plină. Peste tot e aglomerat. Nu există igienă. Mă duc și stau la coadă pentru apă. Până și pâinea e greu de obținut”, a declarat pentru sursa citată palestinianul Iman El-Naya, care a fugit din orașul Gaza acum trei luni.

Unii rămân din convingere, alții pentru că nu pot pleca

Pentru mulți, însă, plecarea este imposibilă. Vârstnicii, bolnavii și lucrătorii umanitari rămân blocați în oraș. Directorul unei rețele de ONG-uri palestiniene, Amjad Shawa, a spus că mulți aleg să nu plece din oraș pentru că bătrânii refuză să fie evacuați: „Bătrânii spun că vor muri aici. Iar asta i-a făcut și pe ceilalți membri ai familiei să rămână”.

Alții aleg să rămână din datorie morală, în ciuda pericolului. Amal Seyam, directoarea Centrului pentru Afaceri ale Femeilor din Gaza, a fost strămutată de cinci ori de la începutul războiului. Acum locuiește împreună cu colegele sale în cartierul Nasr, într-un spațiu transformat în adăpost: „Voi pleca doar când toți cei care au nevoie de mine vor pleca. Atât timp cât există o femeie care are nevoie de mine, rămân, chiar dacă bombardamentele au loc la câțiva metri de noi, nu la kilometri și toată Gaza pare acum o zonă roșie”.

Fuga din Gaza: periculoasă, costisitoare și fără garanții

Potrivit Site Management Cluster, o structură umanitară care coordonează sprijinul pentru persoanele strămutate, doar aproximativ 14.840 de palestinieni din cei aproape un milion estimați de ONU că se află în orașul Gaza au reușit să plece din zonă până luni. Dintre aceștia, circa 2.200 s-au mutat în alte cartiere ale orașului, fiind deja strămutați de atacurile israeliene. Ceilalți au părăsit orașul Gaza și s-au îndreptat spre sud, unde condițiile sunt deja critice.

Datele arată că, deși exodul din orașul Gaza a început, majoritatea locuitorilor rămân blocați în oraș, fie din cauza pericolelor de pe traseu, fie a lipsei de mijloace pentru a pleca. Iar pentru cei care reușesc să fugă spre sud, nu există garanția unui refugiu sigur pentru că zonele precum Rafah și Khan Younis sunt deja devastate și supraaglomerate, cu resurse limitate și condiții de trai extrem de dificile.