04:20, 04 Aug. 2022
Nu mult după inaugurarea primului său mandat, preşedintele României, Klaus Iohannis, fost profesor de fizică el însuşi, a ”tăiat panglica” unui ”program naţional” numit pompos ”România educată” şi l-a numit ”proiectul său de suflet”. Dar l-a lăsat apoi baltă (care ”suflet”?). După modelul ”de sus”, cei aflaţi la guvernare se raportează la învăţămînt de parcă n-ar fi fost ei înşişi elevi, vreodată, ori de parcă ar fi urît şcoala, din tot sufletul. Numai astfel se poate explica soarta învăţămîntului românesc, de ieri, de azi – şi de mîine: apropiată de a industriei, de odinioară. Ar fi şi el la pămînt de tot, numai că, ce te faci, mai există elevi, în România. Şi părinţii acestora, care votează. Ne aflăm, după aceeaşi veche reţete, în faţa unei noi legi a învăţămîntului, dar care are, de astă dată, un singur rost – de a camufla două realităţi, pe cît de vizibile, pe atît de supărătoare: subfinanţarea domeniului şi plagiatul lui Ciucă.